✔ Oprirea vânzârii locuinţelor ANL, în contextul în care cota reprezentată de locuinţele publice în fondul imobiliar al României reprezintă abia 2%, ceea ce o plasează pe ultimul loc între ţările UE în această privinţă.
✔ Aducerea chiriilor percepute pentru locuinţele publice la nivelul pieţei şi limitarea numărului de ani în care acestea pot fi ocupate cu chirie la 3-5 ani.
✔ Înfiinţarea unui program de vouchere pentru închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă, în absenţa unui fond suficient de locuinţe de stat. În acest fel, gospodăria eligibilă poate găsi o altă locuinţă privată de închiriat şi poate primi o subvenţie de la guvern pentru a acoperi chiria în întregime sau parţial.
✔ Pentru a depăşi capacitatea limitată a statului de a dezvolta un număr suficient de locuinţe publice, este necesară încheierea de Parteneriate Public-Private. Un posibil model funcţional ar putea fi unul în care primăriile să participe cu terenul şi infrastructura, iar dezvoltatorii privaţi să construiască locuinţe pe care să încaseze chirii la nivelul pieţei timp de 30 de ani, ulterior fiind transferate în proprietatea statului.
✔ Până în 2018, România trebuie să ducă infrastructură de apă şi canalizare în linie cu directivele europene, pentru a branşa 80% din gospodării. Astăzi mai bine de jumătate dintre locuitorii ţării nu au locuinţele racordate la o reţea de canalizare. Pentru a atinge cerinţele UE, România are nevoie de investiţii de 19 mld. euro, potrivit calculelor asociaţiilor profesionale din domeniul construcţiilor.
CITIȚI ȘI:
Comunicații: Internet în toată țara
TURISM: Țara care are "de toate"
Sectorul energetic are nevoie de o reformă din temelii
Sistemul de sănătate este "bolnav"
2017, anul deschiderii a cel pu'in 160 km de autostradă
Sistemul de educație suferă "mut"
