Dublul standard există în Europa, iar românii au mult de pierdut din această cauză. O spune chiar noul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor(ANPC)O, Horia Constantinescu.

„Există o dublă abordare, vă voi vorbi de cum văd eu dublul standard. Dublul standard nu se referă neapărat la produse cu caracteristici diferite şi etichetări similare, sau lucruri inverse. Am desfăşurat o acţiune cu privire la peştele din import şi vă pot spune că pescarul român, până în data de 10 iunie, nu a avut şansa să pună pe piaţă produsele pescuite sau procesate de el, pentru că există nişte normative europene încă din 1974, şi vă întreb dacă nu la fel de dublu standard este că pescarul român nu a avut nicio şansă faţă de pescarul european de a pune pe piaţă produse cu acelaşi tip de abordare. La acest moment trebuie să eliminăm acest tip de dublu standard, acela de a avea o abordare diferită pentru produsele care pot pleca de pe piaţa românească pe piaţa europeană, exact acelaşi tip de abordare cum au dânşii când ne trimit produse”, a afirmat şeful ANPC.

Acesta a acuzat existenţa, în ţări din Uniunea Europeană, a unui dublu standard în legislaţie, care face ca exportatorii italieni de peşte să producă buletine de analiză „lamentabile” de însoţire a mărfii.

„Nu numai dublul standard de etichetare, există un dublu standard de abordare, inclusiv legislativ. Până în 10 iunie anul acesta, peştele românesc avea 48 de ore în care era considerat proaspăt, aş vrea să-mi explice de exemplu ANPC din Italia cum peştele păstrăv poate avea 21 de zile termen de durabilitate minimală. Şi atunci întrebarea este: cum totuşi există pescării unde peştele e proaspăt o zi-două, aşa cum era şi la noi, dar totuşi există un peşte, pus pe piaţa din România, care are (valabilitate, n.red.) până la 21 de zile. E clar că există nişte buletine de analiză, pe care noi le considerăm lamentabile în acest moment”, a declarat Horia Constantinescu.

El a susţinut că a aflat astfel că producătorii europeni în cauză nu pot apela la astfel de practici la ei în ţară.

„Când am solicitat importatorilor, producătorilor europeni, documente suplimentare pentru a evalua clar mărfurile acestora, am aflat că nici măcar la ei în ţară acest lucru nu este posibil, dar iată că pe piaţa românească o simplă etichetă italienească poate salva de la depreciere o marfă, numai pentru că aşa au considerat dânşii. Eu cred că e mult mai gravă această situaţie decât faptul că un croissant are mai mult sau mai puţin zahăr, mai mult sau mai puţin alte ingrediente decât cel prezent pe piaţa europeană, cred că abordarea diferită reprezintă cu adevărat dublul standard european – faptul că noi, ca ţară, nu avem aceeaşi şansă în faţa europenilor pentru a putea pune pe piaţa acestora mărfuri româneşti”, a adăugat noul preşedinte al ANPC, citat de Agerpres.

Acesta a apreciat că România trebuie să transmită Uniunii Europene un mesaj foarte puternic în privinţa dublului standard alimentar, deoarece România e privită drept una din Cenuşăresele Europei.

„Voi solicita întrevederi preşedinţilor autorităţilor similare din alte ţări europene, cred că trebuie să avem acelaşi tip de abordare, suntem gata să le arătăm că multe din lucrurile aflate pe piaţa europeană au scăpat autorităţilor din aceste ţări şi în felul acesta să recuperăm timpul pierdut. (…) Cred că trebuie o reglementare mai amplă, şi nu un raport succint şi derizoriu, cum cred eu că a fost cel al Comisiei Europene. Sunt multe lucruri pe care acest raport le-a mascat, am fi putut transmite foarte multe lucruri şi avem convingerea că putem recupera timpi pierduţi şi să ieşim cu o nouă raportare, bazată inclusiv pe informaţiile pe care România le poate furniza. (…) Cred eu că raportul european s-a grăbit puţin, nu este prima dată când suntem priviţi ca una din Cenuşăresele Europei, credem că trebuie să ne facem simţită prezenţa şi să transmitem un mesaj foarte puternic că ne dorim o piaţă curată şi o piaţă europeană”, a încheiat Horia Constantinescu.