Directiva europeană face parte din cel de-al doilea pachet de modernizare a cadrului legislativ european în materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe.

În cadrul consultării publice referitoare la Propunerea de Directivă privind Dreptul de Autor în Piața Unică Digitală au fost prezenți membri ai Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.), consilieri ai ministrului Culturii, reprezentanţi ai organismelor de gestiune colectivă, manageri de biblioteci publice, jurişti, economişti, funcţionari (publici), diverse asociații precum Asociaţia Editorilor din România,  Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, etc. 

La data de 14 septembrie 2016, Comisia Europeană a lansat în negociere ‘Pachetul Copyright’, un set de cinci proiecte de acte normative, cu obiectivul unei revizuiri profunde a cadrului normativ european din materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe, în directă corelare cu evoluţiile tehnologice accelerate şi cu discuţiile, la nivel european, privind Piaţa Unică Digitală.
Propunerea de Directivă privind dreptul de autor în Piaţa Unică Digitală vizează următoarele obiective: asigurarea unei oferte de conţinut mai variate şi un acces mai larg la aceasta la nivel online şi transfrontier, norme îmbunătăţite privind drepturile de autor în domeniile cercetării şi educaţiei, asigurarea condiţiilor unei pieţe mai echitabile şi sustenabilă pentru creatori şi presă.

Această directivă cuprinde un set de acte normative prezentate prin articolele 13 (monitorizarea și cenzurarea conținutului încărcat de utilizatori), 11 (drepturile editorilor de presă, așa numite drepturi de autor auxiliare), 3 (text și data mining), 4 (educație), 5 (conservarea patrimoniului cultural) și de la 7 la 9 (lucrări necomerciale).

Dreptul de autor protejează majoritatea creațiilor intelectuale umane, denumite generic opere, atâta vreme cât sunt originale. Pe lângă acesta, drepturile conexe protejează contribuții specifice care sunt importante pentru diseminarea operelor protejate. Deși, urmare a adoptării de reglementări la nivel european și internațional, majoritatea prevederilor privind dreptul de autor și drepturile conexe sunt foarte similare în majoritatea statelor lumii, mai există încă diferențe, chiar între statele membre ale Uniunii Europene.

 

În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte legate de propunerea de Directivă privind dreptul de autor în piața unică digitală. Setul celor cinci proiecte de acte normative a creat dispute și controverse, întrucât nu toți cei aflați la dezbatere susțin proiectul de directivă privind dreptul de autor în piața unică digitală.

„Online-ul s-a născut liber și cu acces absolut liber la informație. A fost miracolul de a avea acces la orice, oricând și gratuit. Asta pentru că în principal, editorii din presă tipărită și-au dus conținutul și pe online. Lucrurile au evoluat și au început să apară pe piață alți oameni care au trăit cumva din conținutul scris de alții”, a declarat Arina Ureche-Director General la Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Potrivit acesteia, editorii de presă pe care îi reprezintă susțin propunerea de directivă privind dreptul de autor: „asociația a avut o întâlnire cu editorii de presă, iar în urma acesteia, cei care au fost prezenți au fost de acord că acesta este un drept care îi va ajută te termen mediu și lung, dându-le șansă să monetizeze mai corect produsul muncii lor. Cumva, problema este foarte tehnică și dificil de înțeles, dar cred că sunteți cu toții de acord că cine produce conținut original, trebuie cumva să fie plătit pentru acel conținut”, a conchis Arina Ureche.

În cadrul dezbaterii au existat păreri contradictorii, reprezentantul Asociației pentru Tehnologie și Internet(APTI), Valentina Pavel, fiind de părere că directiva nu ajută condiția utlizatorului: „din păcate, din punctul nostru de vedere, articolul 11 nu face decât să înrăutățească și mai mult condiția utilizatorului și a drepturilor sale fundamentale. În condițiile actuale. Asta înseamnă că eu, că utilizator, nu voi avea acces la toată informația disponibilia, ci va trebui ori să țin eu minte care este site-ul de știri pe care vreau să îl accesez în măsura în care nu există un acord încheiat cu un agregator de conținut și să scriu exact adresa respectivă. Înseamnă mai puțin acces pentru editori la materialele respective și o brutalizare a comportamentului digital. S-a spus că nu este vorba despre editorii care se plâng de modelul lor de busines învechit. Aceștia trebuie să își ridice standardele la contextul digital actual, care le oferă foarte multe posibilități de remunerație și nu prin crearea unui nou drept pentru editorii de presă. Mai mult, nu există niciun studiu care să demostreze că această măsură este proporțională, adecvată și necesară pentru mediul digital de astăzi. Consider că nu va fi o consecință directă un astfel de drept pentru îmbunătățirea imediată a calității jurnalismului fiindcă înțelegerile dintre jurnaliști și casele de presă sunt unilaterale și nu înseamnă că dacă vor avea acest drept, brusc jurnaliștii vor fi mai bine compensați și vor scrie materiale de calitate. Poziția APTI este pentru eliminarea acestui articol care nu aduce niciun fel de beneficii nici pentru utilizatori și, din păcate, nici pentru editorii de presă care sunt cei care susțin acest articol. De asemenea, considerăm că acest articol nu va duce la îndeplinirea obiectivelor agendei 2020”.

 

„Editorii de presă europeni susțin propunerea Comisiei Europene. Deși suntem mai citititi ca niciodată pentru că accesarea pe plan digital aduce popularitate și conținutul este mai accesibil, în ultimii ani am avut o pierdere netă de venit de 10 miliarde de euro, deoarece traficul care este asigurat prin agregatorii de presă în niciun caz nu este în limitele câștigurilor care erau înregistrate înainte când se vindea pe suport de hârtie. Articolul 11 nu împiedică împărtășirea de link-uri cu prietenii, cu familia, etc, dimpotrivă, o încurajază, deoarece este în interesul presei să fim citiți și vizualizați, dar problema este cu agregatorii de presă care utilizează niște paragrafe scurte din conținutul de presă care cere investiții. Cred că este la înțelegerea oricui că pentru a produce conținut de presă de calitate, ai nevoie să investești. Astfel, pentru editorii de presă ideal ar fi că extractele scurte să fie protejate, a declarat Heroveanu Miruna, Policy Advisor pentru News Media Europe.

În concluzie, argumente pro și contra au fost oferite în mod repetat de către toți cei implicați, fără a se ajunge însă la un numitor comun. Întreaga dezbatere a condus la ideea de necesitate a armonizării legilor din domeniul drepturilor de autor pentru a facilita accesul la cultură și conținut web. Cei prezenți au menționat deseori subiectul costurilor ca limitativ al accesului, dar și ideea că autorul conținutului trebuie recompensat.

Te-ar putea interesa și: