După Dinamo, Stadionul Rapid este al doilea din cele patru arene anunţate iniţial că vor fi refăcute până la debutul Campionatului European unde Guvernul întâmpină dificultăţi. Dacă la arena din Şoseaua Ştefan cel Mare au existat probleme privind dreptul de proprietate, la stadionul Giuleşti a fost făcută o „estimare” prea mică, doar 26 de milioane de euro pentru capacitatea de 14.000 de locuri. 

„Foarte siguri suntem de stadionul Steaua, unde mâine începe demolarea, apoi şi Arcul de Triumf unde nu sunt probleme. Rămâne Stadionul Rapid unde suntem în stadiul de evaluare a ofertelor… Eu sper şi am convingerea că şi Rapid va fi gata până în 2020. Problema este la Dinamo, unde au fost lucruri de lămurit din punct de vedere juridic şi ne-au întârziat foarte, foarte mult. Suntem la studiul de prefezabilitate, urmează studiul de fezabilitate, iar apoi va intra în procedura de proiectare şi execuţie. Dar nu cred că va Dinamo va fi gata până la începerea EURO 2020. Însă avem rezerve, este stadionul de la Ploieşti, stadionul de la Giurgiu… deci avem variante pentru antrenamentele celor 8 echipe care vor fi în ţara noastră. Ne-am fi bucurat să fie gata şi Dinamo, dar nu pot să spun că va fi gata în prima parte a anului 2020. La Rapid găsim soluţii. Problema? Păi la noi legislaţia a fost proastă, dar am schimbat-o. Începeai studiile şi treceau 2-3 ani… Dacă ne gândim numai la inflaţie cât poate duce inflaţia… Într-adevăr, e o problemă la Rapid, dar nu trebuie să luăm totul de la început. Eu cred că vom găsi banii necesari. Nu e vorba de lipsă de fonduri, pentru că sunt două companii interesate, nu le ştiu numele, iar ele spun că e cam puţin pentru reabilitarea şi modernizarea stadionului Rapid. Dar vom găsi fonduri suplimentare pentru a face şi Rapidul. Estimarea… s-au dus ani de când s-au făcut estimările. Probabil că la celelalte stadioane sumele au fost altele, nu ştiu să dau detalii, sunt prea tehnice. Dar vă asigur că vom găsi bani pentru ca şi Rapid să fie gata în 2020″, a spus Stănescu. 

În ceea ce priveşte proiectul celor 400 de terenuri incluse de asemenea în programul pentru EURO 2020, vicepremierul a explicat că până în anul 2020 speră să fie finalizate măcar 50. 

„Lucrăm la ele, suntem în faza de proiectare. Am proiectat 3 tipuri de baze (n.r. – sportive). Un tip de bază se întinde pe 17.500 de metri pătraţi şi are un stadion de fotbal, un stadion de minifotbal şi un stadion de handbal să-i spun, adică un stadion multifuncţional… pentru orice sport, volei, tenis, orice, că are suprafaţă sintetică. Ne-am gândit şi la amplasamente, normal. Primul tip de bază sportivă costă cam 2,2-2,3 milioane de euro cu TVA inclus. E un impact dacă ne gândim doar la muncipii şi sectoarele din Bucureşti… Sunt cam 50. Toate ori 2 milioane de euro, atunci vorbim de peste 100 de milioane de euro. Deci nu sunt sume mici. Dar, aşa cum am discutat şi la nivelul Guvernului, sper să avem măcar aceste baze mari la nivelul fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ. Deşi nu e drept, pentru că 68% dintre fotbalişti, conform unei statistici, au plecat de la ţară. Deci ar trebui să facem aceste lucruri peste tot. Al doilea tip de bază include un teren de fotbal şi un teren de handbal, cum îi spun eu, iar în mediul rural ne-am gândit la acel teren de handbal, multifuncţional”, a menţionat reprezentantul Guvernului. 

 

„E complicat să spun acum că avem bani pentru toate cele 400 de baze sportive, pentru că v-am spus care sunt costurile. Dacă reuşim să facem bazele în fiecare municipiu vorbim de minimum 100 de milioane de euro. Deci e un efort financiar mare, trebui să îl gândim toţi. Rectificarea bugetară va fi pe 4 septembrie, deci trebuie să gândim toţi acest lucru. Dar sunt optimist pentru că aceste baze pentru copii şi tineret se pot face repede. Timpul de execuţie al lor nu poate fi lung pentru că vor fi la suprafaţa solului, în afară de duşuri şi vestiare”, a adăugat Stănescu. 

Vicepremierul Paul Stănescu a participat, luni, la Casa Fotbalului, la conferinţa de lansare a studiului „Beneficiul social al investiţiei în fotbal”, realizat de UEFA împreună cu FRF şi Federaţia Suedeză de Fotbal. La eveniment au mai participat preşedintele federaţiei suedeze şi prim-vicepreşedinte al UEFA, Karl-Erik Nilsson, preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, sociologul Vasile Dîncu şi primarul Sectorului 5, Daniel Florea. 

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatul European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. UEFA obligă ţările organizatoare să pună la dispoziţie alte patru stadioane la standarde internaţionale pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale. Cele patru arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo. 

Din motive juridice, lucrările la stadionul Dinamo vor întârzia, noua arenă din Şoseaua Ştefan cel Mare urmând să fie construită pe un alt amplasament, în locul velodromului. Vicepremierul Paul Stănescu a admis la 12 martie că stadionul Dinamo nu va fi finalizat până la începerea EURO 2020. El a precizat că variante de rezervă sunt arenele din Ploieşti, Giurgiu, Voluntari şi Mogoşoaia.