În ultimii ani, partidele antisistem au înregistrat creșteri reale în sudul Europei, având putere în Italia și Grecia, după ce au promis că vor schimba gândirea politică și vor contesta acordul economic de la Bruxelles. În timp ce Spania merge la vot în această lună, mulți sunt îngrijorați de creșterea Vox o mișcare antiimigrantă și antifeministă care a devenit o forță electorală autentică. În Spania sunt circa 2 milioane de români fiind principala destinație, urmată de Italia.

Pentru persoanele îngrijorate de orientarea Europei spre populism, totuși, Madridul este departe de urma calea Romei și mai ales, pe cale Budapestei și a Varșoviei. Partidele tradiționale își mențin direcția, ceea ce înseamnă că următorul guvern probabil nu va fi prea diferit de cele anterioare. Chiar dacă acesta este al treilea vot național din patru ani, economia spaniolă a rezistat instabilității.

Cu toate acestea, îngrijările în privința Vox rămân. Vox  nu este, desigur, singurul partid antisistem care câștigă voturi în Spania. Podemos, partidul condus de Pablo Iglesias, de extremă stângă, o duce mai rău decât în 2015, dar ar putea aduce de partea lui 12-13% din voturi. De asemenea, partidele regionale sunt puternice.

Potrivit unui cercetător la firma de consultanță Teneo, Antonio Barroso, alegătorii sunt indeciși, dar subiectul principal al acestor alegeri este fragmentarea electoratului. Astfel, va fi Madridul tras către extreme?

Giugliano consideră există trei posibile rezultate al acestor alegeri și niciunul nu pare să creeze probleme.

În prima posibilitate, partidul socialist aflat la guvernare ar forma o coaliție de stânga-centru cu sprijinul Podemos și al unor partide regionale, sau șeful partidului ar putea înclina spre centru și ar putea încerca să formeze o alianță cu Ciudadanos.

A doua posibilitate se referă la un guvern de dreapta, compus din Partidul Popular și Ciudadanos, cu sprijinul Vox. Deși e greu de crezut, o astfel de coaliție nu reprezintă un dezastru pentru economie.

Și în cele din urmă, a treia posibilitate vrea ca fragmentarea politică să fie prea mare pentru a permite crearea unui guvern. Cu toate acestea, economia s-a dovedit rezistentă în fața absenței unui guvern puternic.