Boala a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o gripă spaniolă, pentru că a primit mai multă atenție în ziarele spaniole decât în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa nu era cenzurată ca în restul Europei.

Boala începea gradat, ca o gripă, cu cefalee, stare generală alterată, febră, frisoane moderate, tuse uscată şi apoi productivă, dureri musculare, dureri toracice sub formă de junghiuri. 

Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu se cunoaște, dar se estimează între 2,5-5% din populația de pe Terra din acel moment. Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de săptămâni. Spre comparație, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani. În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populația din acea epocă, atingând o rată a mortalității de 20% în unele zone. În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații care s-au îmbolnăvit au murit. În Statele Unite, aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-675 mii au murit. În Marea Britanie au murit 200.000, Franța peste 400.000. În Alaska și Africa de Sud, au murit comunități întregi. În Australia au murit 10.000 de persoane și în insulele Fiji au murit 14% din populatie în doar două săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.

 

Spania a fost una dintre țările cele mai afectate, cu 8 milioane de infectați și aproximativ 300.000 morti. În Mexic, regiunea cea mai afectată a fost statul Nuevo Leon, în care, de la 1 octombrie până la 15 decembrie au murit 5.015 persoane, populația statului era de 336.000 locuitori.

Cauza pandemiei de gripă spaniolă din 1918

Cercetătorii au descoperit cauza mortalităţii ridicate din timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918 – un grup de trei gene care permitea virusului să invadeze plămânii, provocând o pneumonie gravă.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, prezintă rezultatele testelor efectuate pe dihori – care reacţionează la gripă la fel ca oamenii – şi indică mutaţiile care au transformat o răceală obişnuită într-o pandemie periculoasă.
Autopsiile efectuate au arătat că majoritatea victimelor (deşi erau persoane tinere şi cu o stare generală bună) au murit pentru că au dezvoltat forme severe de pneumonie.

Potrivit studiului, dacă majoritatea tulpinilor de virusuri gripale infectează tractul respirator, provocând infecţii, în cazul pandemiei din 1918, un complex de trei gene a ajutat virusul să reziste şi să reproducă în plămâni.Testele efectuate pe dihori au arătat că cele trei gene – numite PA, PB1, şi PB2 – amplifică la nivel pulmonar simptomele gripei, provocând efecte similare cu cele ale pandemiei de gripă spaniolă din 1918.Majoritatea specialiştilor cred că va izbucni o nouă pandemie de gripă, un virus declanşator „eligibil” fiind chiar H5N1, virusul gripei aviare.H5N1 a fost depistat în Asia, Europa şi Africa. Chiar dacă în mod obişnuit nu afectează oamenii, a ucis 247 din cele 391 de persoane infectate, începând din 2003. O mutaţie a virusului ar putea genera o pandemie, care ar putea ucide milioane de persoane în doar câteva luni.

SURSA: mediafax.ro, historia.ro, wikipedia.ro