Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns la 12 decembrie 2015 la Paris. Acordul prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2°C. Acesta vizează perioada începând din 2020. Guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C.
Miercuri se împlineşte un an de când administraţia preşedintelui Donald Trump a notificat Organizaţia Naţiunilor Unite în legătură cu ieşirea SUA din acord, începând procesul de un an, necesar conform regulilor pactului, pentru a se retrage. Cea mai mare economie din lume şi al doilea mare emiţător de gaze cu efect de seră după China, Statele Unite sunt prima naţiune care iese din acord, semnat de aproape toate ţările în 2015. Măsura ar pune administraţia Trump efectiv în contradicţie cu toţi aliaţii săi şi concurenţii majori cu privire la problema schimbărilor climatice.
Care este părerea lui Trump
Preşedintele american în exerciţiu a fost un opozant ferm al acordului şi a anulat reglementările de mediu, spunând că acestea inhibă afacerile şi oferă avantaje altor ţări. El a pus sub semnul întrebării în mod repetat ştiinţa schimbărilor climatice. Trump a anunţat pentru prima dată în 2017 retragerea SUA din acordul de la Paris. Dacă ar fi reales, ţara ar rămâne probabil în afara efortului internaţional de a încetini schimbările climatice cel puţin în următorii patru ani.
Între timp, rivalul democrat al lui Trump, Joe Biden, a promis să se alăture imediat acordului de la Paris dacă va câştiga scrutinul şi va ajunge la Casa Albă.
Oameni de ştiinţă internaţionali din domeniul climei avertizează că este nevoie de acţiuni drastice pentru a preveni creşterea temperaturilor globale cu mai mult de 1,5 până la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, aşa cum se prevede în acord.
