Chiar dacă pare simplul ca oamenii care refuză un vaccin să fie etichetați drept ignoranți sau „anti-știință”, o astfel de abordare nu schimbă realitatea.

Potrivit NI, ezitările oamenilor în fața vaccinului – și alte puncte de vedere „anti-științifice” precum scepticismul privind schimbările climatice – reflectă o lipsă fundamentală de încredere în experți. Iar scăderea încrederii poate avea un vinovat major: modul în care știința este comunicată. Astfel, în timp ce articolele din reviste științifice sunt de obicei nuanțate și prudente în afirmațiile lor, există voci care pun sub semnul întrebării diversele experimente sau descoperiri ale științei, în timp ce alții le consideră literă de lege.

În primul rând, explică NI, neîncrederea în știință este de înțeles în condițiile în care descoperirile științifice sunt raportate ca fapte incontestabile, doar pentru a fi inversate. În ultimele luni, dovezile științifice limitate care sugerează că hidroxiclorochina poate trata COVID-19 au fost inversate brusc, după ce un studiu a arătat că, de fapt, ea a afectat pacienții. Studiul respectiv a fost apoi retras,fiind urmat de un alt studiu care arată că medicamentul nu a avut un efect prea mare.

De asemenea, încercările pe scară largă de a reproduce sute dintre cele mai influente lucrări de cercetare nu au reușit să reproducă majoritatea rezultatelor originale.
Faptul că descoperirile științifice sunt inconsistente și continuă să se schimbe nu înseamnă că știința e fundamental defectuoasă, ci doar că este dezordonată și incertă.
După cum știm, știința a stabilit că încălzirea globală este provocată de om. Dar aceeași știință nu ne poate spune cum să facem să diminuăm efectele generate asupra noastră de măsurile menite să stopeze încălzirea globală.

De asemenea, știința ne poate avertiza asupra pericolelor consumului de vin sau cafea în timpul sarcinii, dar femeile pot ajunge la concluzii diferite despre cum să echilibreze aceste riscuri.

Pentru a restabili încrederea, cercetătorii, influencerii, reporterii și oamenii de știință trebuie să se asigure că mesajele pe care le dau transmit cu exactitate orice nuanțe. Ei trebuie să precizeze, de exemplu, că un nou studiu care arată beneficiile cafelei asupra sănătății ar trebui să aibă o relevanță mai mică față de cercetările menite să dovedească siguranța vaccinurilor.
Un lucru este tot mai clar: e greu să ai încredere în experți atunci când nu crezi că ei împărtășesc sau înțeleg experiențele tale de viață sau viziunea ta asupra lumii.