Anul politic 2019 a fost unul surprinzător prin momentele care au produs emoție și spectacol. Primul moment spectaculos s-a petrecut la alegerile europarlamentare prin prezența masivă la vot a tinerilor. Rezultatul a însemnat și debutul proiectului de dărâmare a Guvernului PSD-ALDE. Mai ales că a doua zi după alegeri liderul de necontestat al social-democraților, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare.

Al doilea moment important a fost dărâmarea Guvernului PSD, după ce acesta fusese părăsit de oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu. Și mai tensionată a fost numirea Guvernului Ludovic Orban, în care s-au înregistrat trădări importante din partidului lui Victor Ponta.

Deși alegerile prezidențiale ar fi trebuit să fie momentul de tensiune maximă, la final s-au dovedit a fi fără istoric. Klaus Iohannis a câștigat în fața unui adversar slab, iar asta poate influența evoluția anului electoral 2020.

Anul acest ne așteaptă două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. Sunt de fapt alegerile care contează economic în România. Dacă cele parlamentare și prezidențiale sunt importante mai degrabă pentru reprezentarea externă, cele locale și parlamentare sunt cele care generează managerii finanțelor publice pentru următorii patru ani.

Dar să vedem ce provocări au principale partide pentru acest an și care sunt șansele lor.

Secretul succesului pentru PNL: controlul mesajelor

Marele câștigător al anului 2019, PNL, are marea șansă în acest an de a câștiga un mandat de patru ani la conducerea țării. Aflat în concurență cu un PSD care pare că și-a terminat resursa de lideri locomotivă și cu o alianță USR-PLUS care nu numai că își restrânge cu fiecare zi baza de votanți prin mesaje care de care mai ciudate, dar se confruntă și cu tensiuni interne cauzate de candidatura la Primăria Capitalei, PNL are câteva sincope de trecut pentru a avea succes în toamnă.

Prima situația care trebuie tranșată de liberali pentru a intra cu motoarele turate in cele două campanii este relația din premierul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis. Deja au apărut informații că între cei doi luna de miere s-a terminat, mai ales din cauza viziunilor diferite privind alegerile prezidențiale. Orban susține că nu este realist scenariu, în timp ce președintele îl vrea realizat cu orice preț.

Din punctul meu de vedere, va câștiga varianta Orban. În primul rând premierul este un politician care cunoaște mult mai bine politica românească, dar și PNL-ul. Ba mai mult, din poziția de premier Orban are acces și la resurse pentru a-și ține partidul aproape, chiar intrând într-un conflict direct cu președintele. Istoria recentă ne arată că Palatul Victoria a reușit să o îndepărteze chiar și pe Viorica Dăncilă de Liviu Dragnea, ea fiind mai degrabă o invenția politică a celui încarcerat acum la Rahova. Lui Orban îi va mai simplu să preia frăiele având ani lumină de experiență față de fostul premier.

Pentru Orban va fi cu atât mai ușor cu cât Iohannis nu este un lider care a câștigat al doilea mandat pentru că ar fi fost iubit de popor, ci pentru că nu a avut concurență. Astfel că mesajele președintelui vor fi probabil din ce în ce mai slab ascultate în PNL.

Secretul reușitei pentru PNL este ca partidul să fii înțeles ceva din rețeta PSD-ului lui Iliescu și Năstase: lucrurile să se tranșeze în interior, fără prea mult tam-tam.

Aici apare problema Rareș Bogdan, care deja anunțat, se pare că fără mandat de la partid, ca Ludovic Orban își va anunța demisia pentru a se ajunge la anticipate. Controlul mesajelor lui Rareș Bogdan este vital pentru PNL în acest an. Dacă ne întoarcem în urmă cu 20 ani, vom observa că celălalt partid istoric, PNȚCD, a dispărut după o astfel de rețetă, în care anumiți lideri ieșeau în public și își exprimau ideile, mesaje negirate de partid.

PNL-ul probabil nu va avea aceeași soartă, pentru că există în partid și aripa fostului PD, o structură bine organizată, ordonată și care pare că joacă pe mâna premierului.

Din punctul meu de vedere PNL pleacă cu prima șansă în acest an electoral, mai ales că este posibil să se producă și alianțe sau fuziuni cu două partide de dreapta: PMP și ALDE.

 

PSD, un partid rămas fără locomotive

Fostul partid de guvernământ începe anul din poziția a doua în sondajele de opinie și în plină reorganizare. Partidul pare însă să își fi terminat resursa de cadre demne de a prelua conducerea, iar imaginile cu Marcel Ciolacu, cel dat drept viitor președinte al PSD, stâlcind cuvintele dintr-un discurs pe care l-a citit nu pot decât să îi îngrijoreze pe social democrați.

Șansa PSD este foarte posibil să fie alegerile locale, datorită faptului că noua putere nu va putea să schimbe în timp util legea alegerilor pentru ca primarii să fie aleși în două tururi. Ceea ce face ca PSD să se conserve la putere în localițățile unde au deja primari și mai ales în București.

Această structură de putere locală va face ca partidul să câștige din nou voturi importante datorită organizării, dar nu sufieciente încât să câștige alegerile parlamentare. Pentru social-democrați va fi și mai complicat să ajungă la putere la finalul anului cu cât pare că nu mai au cu cine face alianțe pentru o majoritate.

Congresul din primăvara acestui an nu va aduce probabil vreun suflu nou în partid, ci doar o conservare a puterii unor lideri cu care și Dragnea a făcut echipă împotriva lui Victor Ponta în 2015. În vara anului trecut, social-democrați au ignorat sfatul lui Adrian Năstase de a încerca să aducă în prim plan intelectuali de stânga și nici pentru acest Congres nu sunt semne că sfatul va fi urmat.

USR-PLUS – doar pragamatismul păstrează alianța

Salvatorii României din alianța USR-PLUS au fost marea surpriză a alegerile europarlamentare de anul trecut, dar lipsa de doctrină, de experiență și de o minimă cunoaștere a votanților cărora se adresează i-a adus în situația de a fi marea dezamăgire a prezidențialelor. Prezidențiale din care se pare că nu au învățat nimic, astfel că liderii alianței, mai ales cei din USR, continuă să transmită mesaje care de care mai ciudate.

Cu toate acestea alianța se va stabiliza probabil pe la 15% din voturi pentru că există în societate oameni care cred în aceste mesaje. Așa cum pentru Vadim existau cei care regretau perioada comunistă, oricât de ciudat părea, și pentru USR și PLUS există români care se identifică drept progresiști, chiar dacă uneori nu știu ce presupune asta. Dar pentru a da un vor nu se dă examen, așa că vor ajunge să pună ștampila pe USR-PLUS.

Totuși, alianța începe anul cu un test important: desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. USR l-a desemnat deja pe Nicușor Dan, în timp ce PLUS insistă cu Vlad Voiculescu. Este o alegere dificilă de care poate depinde chiar soarta alianței în alegerile din acest an. Sunt semne din ce în ce mai clare că USR va forța nominalizarea lui Nicușor Dan și, din punctul meu de vedere, oamenii lui Cioloș vor face un pas în spate. Dintr-un calcul pragmatic. Dacă legea electorală nu se schimbă, și sunt șanse foarte mici să se schimbe, oricum Gabriela Firea va câștiga un al doilea mandat, actualul primar având procente bune în sondajele de opinie. Astfel că cei din PLUS pot cere altceva în schimbul candidaturii, cum ar fi mai multe locuri pe liste sau în viitoare alianță de guvernare care se va forma în toamnă. Este un scenariu pe care l-au mai pus în practică și la alegerile prezindețiale, unde Cioloș a făcut un pas în spate și i-a lăsat locul lui Dan Barna.

Pro România, destructurare fără efect electoral

Victor Ponta a fost părăsit în această iarnă de majoritatea oamenilor cu care a început proiectul Pro România, dar situația sa nu este atât de gravă pe cât ar părea. Mai ales datorită situație din PSD.

Din punctul meu de vedere, fostul premier va reuși să își bage partidul în Parlamentul viitor fără să fie nevoit să facă o alianță electorală. În primul rând Ponta, indiferent de părerile despre calitățile lui morale, este printre ultimii lideri crescuți de PSD care pot exprima liber idei consistente. Ba mai mult, Ponta va profita și de o foarte probabilă agitație, prin replici publice, pe partea dreaptă a eșichierului politic, el fiind perceput de electorat ca omul care a adus stabilitate după perioada guvernărilor Emil Boc.

Plecările din partid nu îl afectează pe Ponta decât la nivel de strutură de teritorială, dar nu și la nivel de impact public. Pentru că cei care au plecat nu erau politicieni foarte cunoscuți la nivel național. Nici măcar Mihai Tudose nu a fost vreun politician de prim rang până la scurta sa aventură de la Palatul Victoria.

Din punctul meu de vedere, Ponta și Pro România vor trece pragul electoral în toamnă și vor opta pentru patru ani de Opoziție. Pentru că anul 2024 va fi cu adevărat cu miză mare. Va fi anul în care vor fi organizate toate cele patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

ALDE și PMP în brațele PNL

Partidele conduse de vechii adversari Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu par a avea în acest an o singură soluție pentru a-și salva oamenii: intrarea într-o alianță electorală puternic sau chiar o fuziune.

Cum o alianță între Băsescu și Tăriceanu este de neimaginat, singura varianță posibilă pare o apropiere de PNL. Fostul președinte deja are de câteva luni mesaje mult prea liniștite pentru stilul său la adresa liberalilor și chiar unii membrii PMP au ajuns în Guvern Orban.

Partidul lui Tăriceanu este cel care a fost decisiv în dărâmarea Guvernului Viorica Dăncilă și instaurarea lui Ludovic Orban. Ba mai mult, Tăriceanu și oamenii lui sunt politicieni plecați din PNL în 2014, iar o întoarcere pare pasul cel mai logic pentru un final de carieră. Să nu uităm că istoria post-decembristă a acestui partid ne-a arătat multe spargeri în diverse formațiuni politice urmate de regrupări prin fuziune.

Apropierea celor două partide de PNL este pasul logic al acestui an și cel care îi poate garanta lui Iohannis că va avea guvernul său până în 2024.

În ceea ce privește UDMR acesta va rămâne în scenariul său clasic cu trecerea pragului electoral, ajutat sau nu, și cu obținerea a aproximativ 8% din mandatele parlamentari.

Ce va aduce finalul anului

Din punctul meu de vedere finalul anului va aduce un guvern format în jurul PNL, la care vor mai adera UDMR și USR-PLUS și oamenii lui Tăriceanu și Băsescu, care vor ajunge în viitorul Parlament pe spinarea liberalilor.

Iar finalul anului ar mai putea aduce un anunț: un nou Congres PSD. Mai ales că perioada de interdicție de a fi ales în funcții politice pentru Adrian Năstase se apropie de final. De altfel, se vede și prin atacurile din ultima vreme la adresa fostului premier că el încă reprezintă o miză în România.