Conform surselor apropiate ale acestora, soții Ceaușescu petreceau sărbătorile Pascale la masă, alături de rudele apropiate. Paștele era tratat de foștii dictatori ca un prilej în care să se reîntâlnească cu cei dragi.
În perioada disctaturii comuniste, erau organizate tot felul de evenimente, întruniri sau competiții sportive, chiar în această perioadă, în scopul de a li se distrage atenția românilor de la sărbătoarea Paștelui.
Știm bine că pe vremea comunismului religia era interzisă în școli și credința nu era privită cu cei mai buni ochi. Paștele pe acea vreme reprezenta mai mult un motiv ca prietenii și rudele apropiate să petreacă timp în jurul mesei, împreună.
Conform celor care au lucrat pentru soții Ceaușescu, aceștia sărbătoreau Paștele ca toți românii, în jurul mesei, singura diferență fiind că aceștia nu mergeau la biserică. Elena și Nicolae Ceaușescu serveau de Paște preparate tradiționale.
„Să ştiţi că ţineau sărbătorile astea, Paştele, Crăciunul. Mâncau ce mânca toată lumea: carne de miel, ouă roşii, cozonac. Să ştiţi, la ei în casă se făceau întotdeauna ouă roşii”, a spus Suzana Andreiaș, administrator al reședințelor prezidențiale, despre Zoia Ceaușescu.
„Pentru mine făcusem, dar pentru ei nu. Şi în ziua aceea, de Paşti, au venit la Snagov. Ouă roşii făcusem şi pentru ei, şi pentru mine. În casă era cozonac de la Sector (Gospodăria de Partid – n.r), frumos aranjat pe tavă. «De unde este cozonacul ăsta?», mă întreabă tovarăşul. De la Sector, îi spun. «Tu n-ai făcut?». N-am făcut! Mi-a fost ruşine să-i spun că pentru mine am făcut şi pentru ei nu. «Uite, noi mergem să ne plimbăm şi tu ne faci cozonac până ne întoarcem!», a spus tovarășul.”, a povestit Suzana Andreiaș pentru Adevărul.
„L-au pus în maşină şi i-au luat cu tot cu tăvi la Bucureşti. A treia zi de Paşte, când am ajuns la Bucureşti, am mai văzut doar unul în bucătărie. Şi o întreb pe fata din casă: Olimpia, cine a mâncat, mă, cozonacii ăia? «Dumnealor au mâncat», a zis fata. Lui îi plăcea cozonacul simplu, numai cu stafide.”, a continuat aceasta.
„În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici soţia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”, a spus Camil Roguski, fost administrator al palatelor în care locuiau sau ajungeau din când în când Elena și Nicolae.
„Pregăteam totul în amănunt până la întoarcerea Ceauşeştilor de la birou. Totul era verificat de Elena Ceauşescu, o femeie tipicară până la exasperare”, a mai spus el.
