Grecia mai are câteva zile înainte de a afla dacă mai primește bani de la FMI și UE și continuă reformele pe care le-a agreat până acum sau intră în incapacitate de plată, cu posibilitatea de a ieși definitiv din Zona Euro. Oricare va fi direcția urmată (cel puțin, până la următorul moment de plată/rescadențare a împrumuturilor), grecilor nu le va fi deloc ușor. Dimpotrivă!

Oficialii greci negociază de câteva săptămâni cu cei ai Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, dar nu s-a ajuns la niciun acord. Elenii ar vrea să primească, în continuare, împrumuturi și să vadă reduse actualele credite; europenii ar vrea, pe de altă parte, să vadă implementate reforme importante inclusiv în sectorul pensiilor și salariilor bugetarilor. Timp pentru discuții mai este doar până la sfârșitul lunii în curs, când Grecia trebuie să achite o tranșă de 1,6 miliarde euro către FMI, dar nu va avea bani decât dacă va primi tranșa de 2,4 miliarde euro din cadrul împrumutului în curs (acord condiționat de reforme).

Datorii greu de plătit

Conform programului de rambursare, intrarea în incapacitate de plată și ieșirea din zona euro se vor decide cel târziu pe 20 iulie. Până la sfârșitul lunii în curs, Grecia are de rambursat tranșa către FMI, dar Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene se va întâlni pe 1 iulie, moment în care va decide păstrarea sau nu a programului Emergency Liquidity Assistance pentru băncile elene. În perioada 8-17 iulie, va avea de achitat încă o serie de rate către FMI și pentru emisiuni de titluri de stat, iar o sumă mult mai importantă ar trebui să ajungă la BCE pe 20 iulie. În cazul în care elenii nu vor face plățile, putem vorbi de un Grexit real.

Posibilitatea ca Grecia să iasă din Zona Euro este, așadar, reală. Diferența fundamentală dintre situația de acum și cea din urmă cu șase ani este că datoria, mult mai mare în prezent decât atunci, este deținută în proporție de 85% de statele europene, BCE și FMI, nu de către bănci, cei mai mari creditori fiind Germania, Franța, Italia, Spania și Olanda, care împreună au de primit circa 225 miliarde euro din totalul datoriei de 320 miliarde euro. Neachitarea datoriilor nu va duce la falimentul vreunei companii și nici la probleme prea mari pentru statele creditoare. Băncile, care dețineau anterior aproape toată datoria elenă, și-au recuperat deja banii (integral sau parțial).

Pornind de la ideea că, indiferent de situație, grecilor le va fi greu în continuare, iar efectele negative pentru celelalte țări va fi limitat și pe termen scurt în cazul unui Grexit, se poate spune că „adevărata miză a dosarului grec este, cu siguranță, politică, nu economică“ – Christopher Dembik, economist la Saxo Bank. De altfel, aceasta ar putea fi și salvarea Greciei, faptul că datoria este publică, deținută de contribuabilii europeni. Ceea ce face ca ștergerea parțială (sau totală) a datoriilor să fie mult mai facilă. Să nu uităm nici că, în cazul unui default elen, achitarea datoriilor este ca și eliminată din discuție.

Există și posibilitatea, privită acum ca preferabilă, ca Grecia să intre în incapacitate de plată fără să iasă din Zona Euro. Pentru ca acest scenariu să fie pus în practică este, însă, necesar un acord cu creditorii, adică tot cu principalele state din UE, prin care să fie agreat un orar de rambursare a unei părți din datorie și restructurarea alteia. Scenariul ar presupune, oricum, ieșirea Greciei din FMI, știut fiind că instituția internațională nu acceptă reduceri de datorii.

Efecte reduse pentru Romania

În acest caz, efectele internaționale ar fi mult mai limitate. Greutatea va fi suportată tot de populația Greciei, iar băncile elene vor avea nevoie de sprijin pentru cazul în care se vor lovi de retrageri masive de bani. Important de reținut este faptul că economia Greciei s-a micșorat cu 25% în șase ani, iar sistemul bancar a suportat retrageri de 100 miliarde euro în aceeași perioadă, în timp ce șomajul depășește 25%. De asemenea, trebuie să menționăm că economia elenă a încheiat primele cinci luni cu excedent bugetar în valoare de 1,5 miliarde euro, în condițiile în care avea bugetat un deficit de 556 milioane euro.

Efectele asupra României vor fi limitate în oricare scenariu. Băncile elene prezente la noi au trecut deja prin restructurări și nu mai depind de banii băncilor-mamă, iar investițiile grecilor nu sunt în pericol. Posibil ca exporturile noastre către Grecia să fie mai scumpe și mai greu de realizat (în cazul trecerii la drahmă). Iar în cazul în care mergeți în concediu în Grecia, vara aceasta, ar fi bine să aveți bani cash pentru a nu depinde de plăți cu cardul.

Te-ar putea interesa și: