M ai puțini români se vor califica pentru un împrumut bancar, iar cei care vor trece de testele băncilor vor putea lua sume mai mici decât în prezent.  
Banca Națională a României, inclusiv prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a transmis clar că, având în vedere creșterile din ultimii ani, creditele acordate persoanelor fizice încep să devină periculoase pentru bănci. 
Concret, banca centrală va modifica unul dintre regulamentele  privind creditarea persoanelor fizice în așa fel încât ponderea ratei în veniturile celui care solicită un credit să nu mai poată depăși un anumit nivel, același pentru toate băncile și mai mic decât cel utilizat astăzi. 
În prezent, băncile au libertatea de a își fixa singure gradul maxim de îndatorare, adică raportul dintre veniturile clientului și rată, cel mai important indicator în procedura de acordare a unui credit. 
Conform informațiilor furnizate de bănci și de calculatoarele de specialitate, în prezent rata la creditele de consum poate ajunge și până la 70% din veniturile solicitantului, în cazul anumitor bănci. Mai mult, la Instituțiile Financiare Nebancare (IFN), adică firmele care acordă credite fără să fie bănci, acest grad de îndatorare merge și până la peste 80%.

Scenariul dur: o treime dintre români își iau adio de la creditele de consum

În cea mai dură variantă, pusă pe hârtie în discuțiile din interiorul BNR și consultată și de Capital, gradul de îndatorare pentru creditele de consum va fi fixat la doar 25% din venitul disponibil pentru creditele cu dobândă variabilă și la 30% pentru cele cu dobândă fixă.  
Aceasta ar însemna că circa o treime dintre românii care vor vrea un credit nu îl vor mai putea obține, conform calculelor Capital bazate pe datele Băncii Naționale a României.  Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială arată că  mai bine de o treime dintre românii care au luat credite în 2017 aveau 
un grad de îndatorare care depăşea 55%. 
În medie, gradul de îndatorare la împrumuturi ipotecare noi era de 36% şi de 26% pentru creditele de consum. Aceasta înseamnă că, în medie, rata lunară reprezintă 26% din veniturile românilor care au luat credite de consum. 
În această situație, o limită de 25% pentru creditele cu dobândă variabilă(care reprezintă peste jumătate din totalul împrumuturilor de consum)  exclude din calcule circa o treime dintre potenţialii clienţi. Totuși, așa cum spun sursele Capital, la cererea bancherilor și a reprezentanților IFN, Banca Națională a declanșat un proces de consultare din care fac parte reprezentanți ai bancherilor și specialiști din BNR. 

Principalul subiect de discuție este chiar nivelul la care va fi fixat gradul de îndatorare maxim . 
Bancherii ar fi venit cu propuneri apropiate de 50%, susținuți și de reprezentanții IFN, dar și de o parte dintre membrii Consiliului BNR.  

De altfel, în urmă cu aproximativ un an, când au început discuțiile privind o eventuală limitare a accesului la credite, varianta cu plafonul fixat la aproximativ 50% a fost vehiculată inclusiv de către oficiali BNR.  

„Am avertizat din timp că creșterea prea rapidă, mai ales a creditului de consum, poate genera necazuri. Acesta a fost și motivul pentru care noi, ca Direcție de supraveghere, am cerut Direcției de stabilitate financiară să analizeze posibilitatea introducerii unui nou indicator de care va trebui să țină cont băncile: debt to income. După calculele făcute de Direcția stabilitate, acesta fiind motivul pentru care la unele bănci am luat normele de creditare și am sfătuit să reducă puternic indicatorul, a rezultat un debt to income acceptabil cam de 53%, deci dacă în final Consiliul de Administrație… Problema se discută de multă vreme, de 9 luni… dacă CA va accepta, băncile vor fi obligate să ia măsuri. S-a discutat și în ultima ședință a Consiliului de Stabilitate Financiară. S-au cerut niște calcule suplimentare și este posibil să luăm o decizie“, spunea, în primăvară, Nicolae Cinteză, directorul direcției suprevghere din BNR. 
Pe de altă parte, chiar și o limitare la doar 50% a gradului de îndatorarec ar avea un impact semnificativ în condițiile în care și dobânzile sunt așteptate să crească(și să tragă ratele după ele), iar salariile se vor menține cel mult aceleași, după cum estimează analiștii. 

Acces mai dificil la creditele  de locuință. Românii  cu salariul mediu ies din schemă

Unul dintre marile riscuri pe care Banca Națională le identifică vine dinspre creditul ipotecar. motiv pentru care și aici este așteptată o limitare semnificativă. 

„Analiza gradului de îndatorare la nivel individual arată un decalaj important, mai ales în cazul debitorilor cu venituri scăzute și credite ipotecare. Astfel, gradul de îndatorare mediu al persoanelor cu credite ipotecare și venituri sub salariul mediu pe economie era în decembrie 2017 de 51 la sută comparativ cu doar 20 la sută în cazul persoanelor cu venituri peste dublul salariului mediu pe economie . Un grad mare de îndatorare pentru persoanele cu venituri scăzute este mai dificil de susținut dacă acesta se datorează unui credit ipotecar (comparativ cu un credit de consum), deoarece senzitivitatea indicatorului DSTI la o modificare a ratei dobânzii este semnificativ mai mare. Astfel, o majorare cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii conduce la o creștere cu aproximativ 6 puncte procentuale a gradului de îndatorare în cazul unui credit ipotecar față de doar 1 punct procentual în cazul creditului de consum“, notează specialiștii BNR în raportul anual. 

Într-un document consultat de Capital, BNR propune limitarea gradului de îndatorare pentru creditele ipotecare la 45% din salariu, în cazul în care este vorba despre primul credit al clientului, iar casa este folosită strict în scop locativ.  Cum în cazul persoanelor care câștigă saalriul mediu pe economi, gradul de îndfatorare a fost în 2017 de 51% și având în vedere șio că ratele sunt astăzi mai mari decât în 2017, înseamnă că o bună parte dintre solicitanții de credit nu se vor mai putea califica.  

BNR e hotărâtă

Cu ocazia prezentării Raportului Anual pe 2017, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat clar că intenționează să ia măsuri pentru limitarea accesului la credite. 

El a amintit că riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul privat a devenit unul dintre principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare, fiind evaluat de BNR la categoria „riscuri ridicate“, în special pe segmentul populaţiei.

Banca centrală are în vedere pentru perioada următoare limitarea gradului de îndatorare al populaţiei la un nivel mult mai scăzut, însă nu urmăreşte să oprească creditarea.

Isărescu spune că intermedierea financiară ca procent în PIB scade, în condiţiile scăderii creditării economiei reale, a împrumuturilor pentru companii, în timp ce cererea de împrumuturi pe segmentul de consum şi imobiliar este în ascensiune.

„BNR promovează o discuţie serioasă cu privire la creditul ipotecar, nu o discuţie de tipul alba-neagra: Banca Naţională descurajează creditul sau omoară creditul. Noi încercăm să găsim o formulă de echilibru, să dăm acel dozaj absolut necesar între efortul mare şi aspiraţia pozitivă care există într-o societate. Trebuie să existe un echilibru între efortul mare pe care îl face debitorul, dar şi riscurile pe care şi le asumă creditorul. Şi echilibrul trebuie să apară pe toate planurile. Şi pe plan legal, legile trebuie să fie bine construite, riscurile să fie bine administrate, dar şi pe plan personal, prin cultură şi educaţie. Riscul de nerambursare  a creditelor sectorului privat este potenţial, dar poate să devină real dacă nu se acţionează în sensul descurajării factorilor care îl generează, astfel că nu trebuie lăsat să se expandeze“, a declarat guvernatorul BNR.