Până în vara acestui an, debitorii români cu datorii la recuperatori ar putea primi o veste foarte bună. Proiectul de lege, inițiat de senatorul Daniel Zamfir, a fost aprobat de Senat la finele lunii trecute, primind 69 de voturi pentru și 15 împotrivă. Săptămâna trecută, proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, urmând ca în decursul acestei luni să fie analizat în comisiile de specialitate.
„Într-o lună, estimez că este la promulgare“, spune Zamfir, care adaugă că actul legislativ va schimba radical situația a peste un milion de familii de români cu datorii la firmele colectoare de debite. Practic, la momentul promulgării debitorii vor putea să se considere achitați de datoria către recuperator după ce vor plăti o sumă cu mult mai mică decât înregistrau aceștia, inițial, la bancă.
„Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanța de la cedent“, se arată în proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Această prevedere, dacă va fi votată de Parlament, se va aplica inclusiv contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare.
Credite neperformante vândute cu 10% din valoare
„O firmă de recuperare creanțe cumpără de la bănci un pachet de credite neperformante, apoi se îndreaptă împotriva debitorului pentru a recupera creanța. De multe ori aceste credite sunt vândute la 10% din valoarea lor, ca să facem o medie. Consumatorii sunt executați silit, adică sunt scoși din casă, apoi casa vândută la prețuri derizorii, iar consumatorilor le este imputată și diferența dintre suma împrumutată și cea la care a fost vândută casa“, a susținut senatorul PNL Daniel Zamfir, citat de Agerpres.
Anul trecut, în timpul dezbaterilor din comisii, senatorii au adus mai multe exemple de consumatori care au luat un credit, casa a fost vândută de recuperatori pe sume mici, iar tot acei consumatori au fost puși să returneze diferența dintre prețul la care s-a vândut imobilul și suma împrumutată.
Pe de altă parte, Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), a precizat că inițiatorii acestei modificări au generalizat situația. „De regulă, creditele ipotecare nu fac obiectul cesiunilor de creanțe. Refuz să cred că se întâmplă anumite înțelegeri, așa cum ați spus, iar, dacă este așa, analizarea acestor situații este resortul anumitor instituții. Dumneavoastră generalizați“, a arătat Dănescu. El a mai spus că după 90 de zile de neplată un credit se consideră neperformant, însă în această perioadă banca face nenumărate eforturi și notificări către client, informându-l inclusiv că există riscul să fie executat silit.
Totodată, Cristian Ștefan, director în cadrul BNR, a explicat că acest proiect poate duce la scăderea disciplinei la plată. „Acesta este un subiect care la prima vedere nu ar trebui să privească băncile, dar interesul este destul de mare. El ar putea da naștere la scăderea disciplinei la plată, pe lângă efectele benefice pe care nu le contest. Trebuie să avem grijă la ceea ce reglementăm, să nu stricăm mai mult. Există o vorbă, nu încerca să omori o muscă cu un ciocan“, a susținut reprezentantul BNR.
Conform datelor prezentate recent de ARB, rata de credite neperformante (NPL) la nivel de sistem a ajuns în 2017 la 7,3%, fiind pe un trend de scădere, însă încă se menține peste media Uniunii Europene de 4,5%. Maximul istoric a fost atins la finele anului 2013, când a ajuns la 21,9%, conform datelor prezentate de Deloitte.
„Observăm că prețurile de tranzacționare a portofoliilor neperformante au crescut în 2017, tendință care a apărut pe fondul reducerii stocului de credite neperformante coroborat cu interesul de achiziție venit din partea mai multor investitori“, a explicat la începutul anului Radu Dumitrescu, partener Deloitte România. Potrivit acestuia, în ultimii 3 ani în România s-au realizat tranzacţii de 5 miliarde euro cu credite neperformante vândute de băncile din România. Anul trecut, valoare nu a ajuns la pragul de un miliard de euro.
Contactați de Capital, reprezentanții primiilor doi mari jucători de pe această piață, în funcție de portofoliu de creanțe (Kruk și E.OS Ksi – n.r.) nu au dorit să comenteze proiectul de lege adoptat în Senat.
Exemplu concret
Ion M. din București a contract un credit de nevoi personale în valoare de 40.000 de lei în anul 2015. Anul trecut, din varii motive nu a mai achitat ratele iar banca a preferat să vândă creanța către o firmă de recuperare, la o valoare de 11,5% din soldul neachitat de 52.500 de lei. În cazul în care proiectul de lege va intra în vigoare, persoana care a luat credit va stinge datoria către recuperator dacă îi va achita 12.075 de lei, adică mai puțin cu 40.000 de lei.
CIFRA
5 miliarde de euro este valoarea tranzacțiilor cu credite neperformante din ultimii trei ani, conform estimărilor Deloitte România
