Începând din 10 octombrie, noi restricții au fost impuse pentru marea majoritate a barurilor și restaurantelor din capitala Germaniei.

Chiar și benzinăriile și minimarketurile non-stop au fost nevoite să pună lacăt pe frigidrele cu bere. O situație fără precedent din 1949.Pentru că cu tot cu Zidul Berlinului, libertatea nemților de a se îmbăta 24 din 24 a fost sfântă la Berlin.

Dar, știința poate fi nemiloasă. Un studiu recent al Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) a constatat că două măsuri sunt eficiente în combaterea pandemiei: purtarea măștilor și închiderea localurilor.Majoritatea cluburilor și localurilor din Germania s-au închis de bună voie, chiar înainte ca guvernul de la Berlin să impună restricții.

Iar acum a venit asta. „Într-o criză, primul lucru care trebuie făcut e să impunem închiderea pe timp de noapte. Cu alte cuvinte, să abolim libertatea de a ne deplasa în întuneric”, spune geograful francez Luc Gwiazdzinski, specializat în studii nocturne.

Noaptea nu e doar un moment al zilei. Este un spațiu și un spațiu pentru libertate, un loc în care amestecul social este posibil, în care nu trebuie să verifici dacă înclci legea înainte de fiecare gest pe care îl faci. O societate are nevoie de astfel de locuri, motiv pentru care Gwiazdzinski și alții solicită în așa numitul ”Night Manifesto”, un „drept la noapte”, un drept civil la încălcări controlate.

Dar politicienii și virologii sunt îngrijorați de numărul mare de infecții cu COVID-19 din districtele din Berlin, precum Neukölln, Friedrichshain-Kreuzberg, Mitte și Tempelhof-Schöneberg, unde tinerii se adună noaptea la petreceri în aer liber.

Contrar unor exagerări din presă despre „petrecerile corona”, viața de noapte a berlinezilor, renumită în întreaga lume, a fost ucisă. În martie, orașul găzduia peste 140 de cluburi de noapte. În prezent, doar o cincime din cluburile de noapte din oraș mai funcționează. Cei cu terase s-au reinventat. Un club s-a redenumit „grădină de șampanie”, dar fără dans. Primele „discoteci nedansante”, unde oamenii doar ascultă muzică, au apărut în orașe ca Oberhausen sau Ludwisgburg.

Așa vrem să trăim?

Legendarul club de noapte din Berlin Berghain a fost transformat temporar într-o galerie de artă. Steffen Berkhahn e unul dintre cei mai de succes DJ de muzică house din lume, cu aproximativ 100 de concerte pe an înainte de pandemie. Acum vorbește de bilete preplătite, coduri QR și verificări triple ale autorităților. „Acesta e viitorul pe care vrem să-l permitem?”se întreabă el resemnat.

Der Spiegel scrie că industria evenimentelor este al șaselea cel mai mare sector economic din Germania și a început să dea semnalele de alarmă în urmă cu câteva luni. Pentru cei care nu pot obține finanțare de la stat, o sală de concert pe jumătate goală este o întrebare existențială. În cele din urmă, întrebarea „ce va fi cu cluburile” se leagă de ce va fi cu noi.

„Pandemia va continua să schimbe orașele”, spune Mark Wohlrabe, membru al CDU, dar și fondator al unei puternice organizații de lobby pentru viața de noapte. „Din păcate, vânzările online au prins putere și multe magazine vor dispărea. Ce fel de oraș ne dorim și cum vrem să trăim? Ce rol va mai avea cultura?”, se întreabă oarecum retoric.