Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, consumul final de electricitate al ţării a fost anul trecut de 45.573 GWh, cu doar 7 GWh mai mare decât în anul precedent.

Mai exact, se pare că consumul în industrie a fost de 21.949 GWh, în scădere cu 1,2%. În transporturi, valoarea indicatorului a fost cu 0,4% mai mare, la 1.060 GWh, în timp ce iluminatul public a crescut cu 10,7%, până la 578 GWh.

Totodată, consumul populaţiei a fost mai mare cu 1,6%, ajungând anul trecut la 12.984 GWh. În ceea ce privește consumul în sectorul energetic, inclusiv pierderile, acestea au fost mai mici cu 8,2%, până la 11.100 GWh.

Anul trecut, producţia netă de energie electrică a ţării a fost de 55.177 GWh, în scădere cu 8,3%.

România are un mare potențial

Anterior, Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la Forumul Virtual de Energie Verde susține că România are un potenţial eolian uriaş, de peste 70.000 de MW, în Marea Neagră şi ar putea folosi această energie inclusiv pentru producţia de hidrogen.

“Vrem ca din Fondul de Modernizare, fond alimentat din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, să promovăm în continuare producţia de energie din surse regenerabile, în special offshore wind. Datorită simplificării tehnologiei, succesul înregistrat de Marea Britanie în acest sector în 20 de ani România ar putea să îl ajungă în 5-6 ani”, a explicat oficialul ministerial.

În același timp el a subliniat faptul că aceasta este o estimare făcută în baza unui studiu de fezabilitate realizat de Banca Mondială pentru zona Mării Negre. “Există aici un potenţial uriaş. Doar în zona apelor costiere, România are o posibilitate de înfiinţare a unor parcuri eoliene de 72.000 de MW”, a precizat secretarul de stat.

Făcând o comparaţie, România are un consum orar în jur de 8.000 – 10.000 de MW de electricitate.

“Realizarea unor parcuri eoliene offshore ar permite României să exporte o parte din energia electrică şi să producă hidrogen”, a mai spus Havrileţ.