Vești foarte proaste pentru pensionari!

Creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal – CF în documentul intitulat Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat și Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020

Astfel, majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar aduce un deficit bugetar de 4,6 – 4,8% din PIB în acest an, dar impactul masiv ar fi în 2021 (deficit de peste 6% din PIB) și 2022 (deficit de peste 7% din PIB).

Deficite bugetare greu de tolerat de către piețe

”Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în
contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB.

Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii).

Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele
financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine”, se arată în documentul citat.

Consolidarea fiscală

În plus, Consiliul Fiscal, care este un organism consultativ, recomandă o corecție bugetară care să aibă loc cât mai devreme, în sensul consolidării macroeconomice. Mai concret, organismul recomandă reducerea deficitelor cu care se confruntă economia românească.

În caz contrar, populația va avea și mai mult de suferit, costurile sociale riscând să devină mult mai mari, avertizează CF.

”În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.

Se încalcă regulile fiscale naționale și europene

Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de
necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor
publice; corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp”, precizează sursa citată.

”Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică. Este de salutat intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de
colectare a veniturilor, care poate sprijini în mod semnificativ consolidarea bugetară.

Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit
bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și
europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE”, se mai arată în documentul Consiliului Fiscal.