Autoritatea de Concurenţă a împlinit anul trecut 20 de ani de la înfiinţare, iar 2017 a fost anul cu cea mai intensă şi complexă activitate, mărturiseşte Bogdan Chiriţoiu. Consiliul Concurenţei a finalizat 18 investigaţii, dintre care 78% vizează sectoare precum: energie, licitaţii, profesii liberale, transport şi a aplicat amenzi de 27,35 milioane euro. La sfârşitul anului 2017, Consiliul Concurenţei avea în derulare 36 de investigaţii privind posibila încălcare a legii concurenţei. Peste 47% dintre investigaţiile în desfăşurare la finele anului trecut vizau înţelegeri de tip cartel, iar 30,5% aveau ca obiect abuzul de poziţie dominantă.
Pentru anul acesta, Consiliul Concurenţei va finaliza primul mare caz care vizează sectorul financiar, un alt caz pe comerţul alimentar, unul pe licitaţii trucate, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție se va da un verdict final în cazul Orange. Consiliul Concurenţei a amendat Orange şi Vodafone în 2011 cu 34,8 de milioane de euro, respectiv 28,3 de milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă în urma unei plângeri făcute în 2006 de Netmaster, furnizor alternativ de servicii de telefonie fixă. Operatorii au câştigat suspendarea executării deciziei cu condiţia plăţii unei cauţiuni de 30% din totalul amenzii primite. Procentul hotărârilor Înaltei Curţi de Casație și Justiție, favorabile autorităţii de Concurenţă este 100% pentru al treilea an consecutiv. Astfel, Orange va trebui să achite anul acesta 34,8 milioane de euro, care înseamnă mai mult decât toate amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei în întreg anul 2017. Cazul Vodafone se va decide la finele anului sau la începutul anului 2019.
Capital: Care este cea mai importantă realizare a Consiliului Concurenţei anul trecut?
Bogdan Chiriţoiu: Investigaţia legată de contoare. E cea mai mare amendă. Şase companii au fost sancţionate cu 15,8 milioane euro pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării contoarelor şi echipamentelor conexe pentru măsurarea energiei electrice. Acest caz este interesant pentru că am sancţionat şi Electrica, ca facilitator. Până acum consideram că dacă erau implicaţi angajaţii companiei este corupţie. În cazul Electrica am considerat că ei puteau transmite paguba prin tariful de distribuţie consumatorilor. Încercăm să recuperăm paguba cu ajutorul reglementatorului pentru a nu merge lumea prin instanţe, încercăm să facem deja o corecţie.
Capital: Care sunt cazurile analizate anul acesta cu cel mai mare impact la public?
B.C: Cel cu retailul alimentar. Acum câţiva ani am sancţionat Metro, Selgros şi Mega Image împreună cu unii dintre distribuitorii lor. Amenda a fost 35 de milioane de euro. În acest an finalizăm cazul care include Kaufland, Auchan, Cora şi Carrefour. Investigăm dacă în relația lor cu furnizorii şi în special în perioada de promoţii au împiedicat scăderii ale preţurilor. Ne-am uitat să nu existe situaţii în care s-a interzis scăderea preţurilor. Anul acesta, vom finaliza şi primul mare caz pe industria financiară, unde avem un presupus schimb de informaţii între companiile de asigurări care livrează RCA. De asemenea, vom finaliza un caz mare de licitaţii cel al Transgaz, unde am colaborat cu DIICOT. Vom finaliza şi analizele pe zona de gaze, pe zona de bănci şi pe combustibili.
Capital: Legat de combustibili, când va fi lansat monitorul preţurilor la carburanţi?
B.C: Suntem bucuroşi că am primit bani din partea Guvernului pentru a realiza monitorul preţurilor la carburanţi şi la alimente. Pe acesta din urmă vrem să îl extindem la nivelul întregii ţări şi de asemenea extindem gama de produse. Este vorba de o sumă între 200.000 şi 300.000 de euro pentru ambele proiecte. Fiind bani publici va fi organizată o licitaţie, iar ambele proiecte vor fi funcţionale anul acesta pentru că altfel pierdem banii. Bugetul este anual, iar, dacă nu ai făcut plata până în decembrie, ai pierdut banii. Deci musai trebuie să fie funcţional.
Capital: Anul trecut aţi derulat cea mai amplă acţiune pe piaţa serviciilor financiare. Mai sunt şi alte cazuri în acest sector?
B.C: Referitor la sectorul bancar, există o investigaţie în care suspectăm încălcarea legii, o investigaţie deschisă anul trecut care priveşte 25 de bănci. Sunt implicate firme de leasing şi bănci care sunt proprietare de firme de leasing. Sancţiunile în acest caz vor fi foarte mari. Mai avem o analiză de piaţă asupra întregului sector bancar, iar până la jumătatea anului vom ieşi cu concluzii preliminare. Investigaţia sectorială a pornit de la faptul că vedem costuri mai mari de operare ale băncilor în România faţă de bănci similiare din Uniunea Europeană.
Capital: Care mai este situaţia în cazul CFR Marfă?
B.C: Anul acesta nu se decide nimic. În 2013, s-a făcut conversia datoriilor în acţiuni şi am zis că o privatizăm, dar a fost un fiasco. Între timp compania a făcut noi datorii şi există pericolul ca cei de la Bruxelles să spună că se pun pe rol vechile datorii cu dobânzi cu tot. Comisia va ancheta 2-3 ani.
Capital: Anul trecut a existat o inspecţie la eMAG în legătură cu platforma marketplace. Sesizarea a venit din exterior?
B.C: Nu, nu a fost o sesizare externă, a fost din interior, dar aceasta a pornit de la cazul pe care Comisia Europeană l-a declanşat împotriva Google. Ideea e că eMAG vinde produsele unora pe platforma lor, dar are şi produsele proprii şi există suspiciunea că îşi privilegiază produsele în dauna celorlalţi.
Capital: S-au clarificat lucrurile în ceea ce priveşte salariile angajaţilor Consiliului Concurenţei?
B.C: Parţial. Sunt reduceri la cei cu funcţii de conducere şi cu experienţă mai mare, care au un grad superior. Printr-o hotărâre de guvern s-au clarificat anumite lucruri, dar tot sunt reduceri de salarii de 10%. Nu doar noi suntem în situaţia asta sunt multe instituţii centrale. Problema a fost transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Trebuie să vedem ce soluţii găsim. E greu de justificat moral când ţara are o creştere economică puternică, când multe categorii salariale primesc creşteri, când instituţia merge bine, să le explici unor oameni de ce lor le scade salariul. Sper că aceste anomalii vor fi rectificate.
Capital: Care este bugetul Consiliului Concurenţei anul acesta?
B.C: Pentru acest an avem un buget de 10-11 milioane de euro dintre care 90% sunt salarii. Tot bugetul la discreţia mea este de 380.000 de euro. Dacă taiaţi salarii, lumina, abonamentele la telefon, chiria la RAAPPS, banii de deplasări şi achiziţii sunt 380.000 de euro. Anul trecut a fost aprobată finanţarea proiectului BigData, proiect prin care se urmăreşte dezvoltarea şi implementarea unor aplicaţii informatice adaptate nevoilor de prevenţie specifice ale Consiliului Concurenţei. Este vorba de 10 milioane de euro. Aceştia vor permite o mai rapidă identificare a cartelurilor în special în zona de achiziţii publice, iar intern ne va permite noua să definitivăm informatizarea instituţiei.
Capital: Ce anume prespune informatizarea instituţiei?
B.C: Vom investi mai puţin în hardware şi mai mult în software. Avem un laborator de analiză IT, iar la nivel european există un grup de lucru condus de italieni. Avem sisteme pentru a descifra telefoane mobile şi alte dispozitive, dar am avut situaţii când am cerut sprijin la alte instituţii atunci când nu am reuşit cu oamenii noştri.
Capital: Există noi atribuţii pentru Consiliul Concurenţei anul acesta?
B.C: O lege promulgată în decembrie ne-a însărcinat să constituim un reglementator în domeniul naval. O structură de reglementare care se va asigura că la nivelul porturilor, în special Constanţa, lucrurile se vor desfăşura bine, adică chiriile şi tarifele percepute acolo sunt la nivelul corespunzător, deci statul nu e prejudiciat, în acelaşi timp nu sunt nici excesive să blocheze dezvoltarea portului, operatorii sau investitorii în acest gen de activităţi. Crearea acestui reglementator a fost principala recomandare a OECD.
