Vorbim despre niște compostere de ultimă generație, numite Oklin, care sunt de multiple dimensiuni. Spre exemplu, exista composterele de bucătărie care pot transforma în îngrășământ zilnic 4 kilograme de deșeuri alimentare. Desigur, există și dispozitive similare de capacități mult mai mari, pentru  restaurante, cartiere rezidențiale, fabrici care aruncă o cantitate mare de deșeuri alimentare.

Composterele și România

Dan Țone se ocupă de compostere încă din 2010. ”Decizia am luat-o în 2010, când am vizitat o stație de sortare deșeuri menajere și o groapă de gunoi din România. Două au fost motivele care m-au determinat să mă documentez asupra soluțiilor de eliminare și tratare a deșeurilor alimentare.

Primul a fost cel legat de condițiile de muncă extreme în care lucrează oamenii într-o stație de sortare și care le pun sănătatea în pericol. Al doilea ține de poluarea creată de aruncarea deșeurilor alimentare în groapă și scurgerea lichidului rezultat în pământ și în pânza freatică”, a declarat Dan Țone pentru Capital. Pânza freatică este un ansamblu de râuri subterane la diverse adâncimi prin care circulă apa. Aceasta ajunge în fântâni, iar din fântâni (care sunt de fapt acumulări de apă din pânza freatică), apa ajunge în casele oamenilor. Altfel spus, ne cam otrăvim singuri! De altfel, un studiu recent ne spune că peste 80% din români afirmă că aruncă mâncare.

Conform unor date din august 2020, cinci milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în România, iar în Europa aproximativ 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi. Cum să n-avem nevoie de compostere?

 

Composterul istoric

Composterul nu este o invenție actuală. Bunicii și străbunicii noștri făceau o groapă în pământ în care aruncau toate resturile vegetale din gospodărie. Din când în când, mai aruncau sare grunjoasă, apă (când era secetă) și răscoleau groapa săptămânal. ”În această groapă se crea un microclimat specific care conducea la dezvoltarea unor bacterii, care la rândul lor descompuneau resturile.

După aproximativ 4-6 luni, scoteau conținutul din groapă și îl aruncau pe ogor, îngrășând pământul în mod natural”, ne explică Țone. Ei bine, composterele de ultimă generație precum cele Oklin fac în esență același lucru. ”Ele se livrează cu un kit de start, care este de fapt compost ce conține bacterii în „hibernare” și care se trezesc de îndată ce li se asigură umiditate, căldură și oxigen. Mecanismul de funcționare al composterelor se bazează pe utilizarea bacteriilor Acidulo care descompun resturile alimentare în elemente simple și stabile, cum ar fi apa sau dioxidul de carbon. Prin utilizarea unor astfel de bacterii, mașina de realizat compost Oklin descompune resturile alimentare într-o perioadă foarte scurtă de timp, de obicei în 24 ore”, ne lămurește directorul companiei Eutron.

Printre alimentele care pot fi reciclate se numără fructele, legumele, carnea, oasele de pește sau de pui, pâinea, peștele sau cerealele. De reținut, ”composterele noastre se diferențiază de restul prin faptul că nu au nevoie de niciun consumabil și de supraveghere particulară, ele funcționând automat”, mai punctează Dan Țone.

Și ce e nou aici?

Dan Țone ne mai spune că ”inovația constă în durata minimă a procesului de compostare, mai exact în maxim 24 de ore, reducerea cu până la 90% a volumului de resturi alimentare solide, eliminarea costurilor de exploatare deoarece nu necesită personal specializat sau sistemul automat ce poate fi operat de o singură persoană (indiferent de model). De asemenea, aparatul nu poluează, nu generează zgomote deranjante pe parcursul funcționării și nu generează apă uzată – deși compostează și resturi alimentare lichide, reducând degajarea de mirosuri datorită sistemului de Nano Deodorizare”.

Mai mult, în funcție de volumul de resturi alimentare ce se doresc a fi transformate în compost, gama Oklin include modele ce pot procesa de la 4kg/zi până la 1250 kg/zi de resturi alimentare anual. Totuși, până acum câțiva ani, composterele nu au fost foarte prezente în România.

Ce spune Europa

Uniunea Europeană a inițiat un set de directive care stabilesc modul de tratare ale deșeurilor alimentare în funcție de proveniența și conținutul lor. Directivele sunt elaborate începând cu 2007 și sunt adoptate și în România. Evident, însă, că la noi nu a fost inițiată nicio acțiune de aplicare, ba dimpotrivă, a fost încurajat fenomenul „groapa de gunoi”. ”În 2020 a apărut Legea 181/19 aug.2020, așa numita lege a compostului, care încurajează folosirea composterelor pentru transformarea deșeurilor alimentare. Legea clasifică natura compostului și destinația acestuia, ferme legumicole, horticole, spații verzi etc.

Compostul este un îngrășământ organic care înlocuiește cu mare succes îngrășămintele chimice. Sperăm că apariția normelor de aplicare (ar trebui să intre în vigoare la 6 luni de la publicarea legii) să nu creeze premisele unei afaceri de grup și să permită aplicarea imediată”, subliniază importatorul de compostere. Dan Țone ne dă și o speranță: el spune că agenții economici privați care generează deșeuri alimentare (magazine fast food, restaurante, cantine, fabrici din industria alimentară) ”Oamenii vor să ajute la reducerea și chiar eliminarea poluării”, este convins Țone.

Pași spre noua civilizație

Lucrurile sunt destul de limpezi: noi, oamenii, suntem cei care generăm 50% din deșeurile alimentare de pe planetă. Uniunea Europeană a stabilit ținte clare de reducere a deșeurilor alimentare (25% până în 2035, 50% până în 2050). Pentru moment, este evident că acțiunile de reducere nu vizează tehnologii de procesare a deșeurilor, ci în primul rând educația în școli, educația populației în privința consumului rațional, transferul optimizat și rapid al alimentelor care se apropie de termenul de expirare și tehnologizarea industriei alimentare.

Și totuși, există două tehnologii care închid ciclul, respectiv compostarea și transformarea în biogaz. ”Suntem convinși că produsul composter vă deveni un articol comun, popular în România, iar fermierii români vor fi beneficiarii direcți. Compostul poate ajuta la apariția tot mai multor ferme ecologice, fapt care trebuie să ne încurajeze”, ne dă speranțe Dan Țone.