Iniţiativa survine la scurt timp după ce cinci state europene, inclusiv Franţa şi Germania, au cerut celorlalte ţări membre ale spaţiului Schengen să accepte posibilitatea extinderii de la doi la patru ani a controalelor excepţionale ce pot fi instituite la frontierele interne. 

Riscurile teroriste par să-i fi convins în final pe responsabilii Comisiei Europene să se gândească la noi reguli pentru funcţionarea spaţiului Schengen. Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a admis că actualele norme prezintă unele carenţe ce fac dificilă combaterea terorismului. Totuşi, el a adăugat că nu va da un cec în alb pentru orice introducere temporară a controalelor la frontierele interne. 

În acest context, Avramopoulos a amintit că în luna noiembrie trebuie să înceteze respectivele controale pe care Austria, Danemarca, Germania, Norvegia (care nu este membră a UE, dar face parte din Schengen) şi Suedia le-au instituit la frontierele interne nu din cauza riscurilor teroriste, ci pentru a controla mai bine migraţia ilegală. 

Deşi nu s-a regăsit pe agenda reuniunii JAI desfăşurată joi la Bruxelles, reforma spaţiului Schengen a fost totuşi discutată, notează El Pais. Franţa şi Danemarca, două dintre ţările care au prezentat o iniţiativă comună pentru a extinde până la patru ani controalele la frontierele interne, şi-au susţinut această idee în dezbatere. Conform aceluiaşi cotidian, aceste ţări împreună cu Germania, Austria şi Norvegia mizează pe sprijinul – sau măcar pe lipsa opoziţiei – majorităţii statelor membre pentru promovarea acestei iniţiative. 

"Ştim că teroriştii de la Barcelona au trecut prin Franţa. Trebuie să găsim o modalitate de a continua să controlăm frontierele", a declarat în faţa jurnaliştilor ministrul francez de interne Gérard Collomb. 

Şi omologul său german Thomas de Maiziere a subliniat că "atât timp cât frontierele externe ale UE nu sunt suficient de sigure, va exista necesitatea unor controale interne la frontiere". 

Pe de altă parte, comisarul Avramopoulos a anunţat că va propune în luna octombrie crearea unei unităţi europene de informaţii pentru a răspunde ameninţării teroriste, cu obiectivul de a îmbunătăţi schimburile de date despre terorişti şi combatanţi străini, el comparând acest viitor serviciu secret european cu CIA-ul american. 

Ideea creării unei astfel de structuri europene de informaţii a fost avansată şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său de miercuri despre stare Uniunii, în care a pledat pe ansamblu pentru aprofundarea integrării europene şi a sporirii rolului instituţiilor comunitare în detrimentul autorităţilor naţionale.
AGERPRES