Deşi, deocamdată, deţine o pondere redusă pe piaţă, segmentul parfumurilor de lux a fost acoperit cu succes de companii renumite, prezente în România fie prin intermediul unor filiale proprii, fie utilizând ca distribuitori firme locale, care pun în practică politicile comerciale ale producătorilor.

Piaţa parfumurilor este structurată pe mai multe paliere de calitate şi preţ, cel mai dezvoltat şi mai dinamic segment fiind cel al produselor low mass şi mass market, cu o pondere de 60% din total. Este vorba de ape de toaletă ale căror preţuri nu depăşesc 15 euro, aşa zisele „no – name“, ce conţin ingrediente comune şi foarte ieftine, dar care atrag tocmai datorită costurilor scăzute.

Produsele semiselective au preţuri cuprinse între 20 şi 40 de euro şi, de regulă, beneficiază de ample campanii publicitare, coordonate uneori la nivel european.

În fine, categoria cea mai mică (5%), dar care creşte de la un an la altul, este cea a apelor de toaletă, apelor de parfum şi parfumurilor selective. Pe acest segment se practică, în general, politica de preţuri impusă de furnizorii externi, o apă de toaletă de 50 de mililitri, de exemplu, costând minimum 70 de euro.
„Ca particularitate a pieţei româneşti aş menţiona faptul că acei consumatori care îşi permit achiziţionează majoritatea produselor de lux din străinătate, iar ca probleme, constatarea că încă nu se face diferenţierea între un produs original şi altul contrafăcut“, afirmă Karim Nasrallah, director general al companiei Prestige Parfum. „Încă nu se ştie clar ce înseamnă un parfum de lux, prin ce se diferenţiază de cele mass market, de ce este selectiv. Produsele de lux, indiferent că este vorba de haine, ceasuri sau parfumuri, au, în primul rând, un nume sonor, dar şi o politică foarte strictă de distribuţie, începând de la un număr restrâns de parteneri agreaţi, până la un concept de merchandising foarte bine pus la punct: tipul de retaileri care pot să vândă, aşezarea în raft, piese de mobilier personalizate după anumite reguli foarte precise, echipe de consilieri de frumuseţe (beauty consultants), care au menirea să prezinte clientului final toate atributele produsului ales, caracteristicile, ingredientele etc.“, precizează Karim Nasrallah. În plus, adaugă el, toate produsele originale comercializate deţin certificate de calitate, de sănătate şi multe alte atestări obţinute de la autorităţile străine sau române, care le confirmă concordanţa cu normele în vigoare.

Precizăm că Prestige Parfum are în portofoliu nume de top, precum Dior, Guerlain, Cartier (Franţa), Loewe (Spania) şi Kaloo, aceasta din urmă fiind prima marcă de parfumerie, de pe piaţa românească, destinată copiilor în vârstă de până la opt ani. Compania îşi protejează produsele pe care le distribuie în regim de exclusivitate, prin aplicarea hologramei „Prestige Parfum Original Product“, ceea ce face imposibilă contrafacerea sau ajungerea lor pe piaţa paralelă. Holograma este autodistructivă, în sensul că dacă se încearcă îndepărtarea sa, jumătate se dezlipeşte, restul rămânând pe produs.

Grupul de firme Ina International şi Privilege International Cosmetic are două domenii distincte de activitate: distribuţia unor mărci de parfumerie şi cosmetică selectivă importate din Uniunea Europeană, de la case de renume internaţional în domeniul respectiv, precum şi vânzarea cu amănuntul a produselor importate şi a celor achiziţionate de la alţi distribuitori locali, în propriile magazine. În prezent, cele două societăţi deţin o reţea naţională constituită din 41 de magazine Ina Center şi Privilege, în care se comercializează mărci precum: Clarins, Kenzo, Azzaro, Thierry Mugler, Salvador Dali, Jean – Paul Gaultier, Gucci, Rochas, Yves Saint Laurent, Boucheron, Paco Rabanne, Carolina Herrera etc.

„Cu aceste mărci, deţinem aproximativ 30% din piaţa distribuţiei produselor de parfumerie şi cosmetică selectivă“, apreciază Eugen Bartha, director general la Ina International. „În România, gama de produse de lux pentru îngrijirea feţei şi corpului deţine încă o pondere redusă, în totalul vânzărilor. Segmentul parfumerie domină vânzările, ceea ce este specific unei pieţe încă imature, dar totuşi cu o dinamică a dezvoltării destul de accelerată. Se constată, de asemenea, o tendinţă de menţinere a preferinţelor clienţilor către mărcile clasice, foarte cunoscute, spre deosebire de alte ţări europene mai dezvoltate, unde gradul de acceptare al unui brand nou este mult mai mare“, adaugă Eugen Bartha.

Noi jucători importanţi vor intra pe piaţă

Coty România are în portofoliu 13 mărci şi aproximativ 1.500 de repere în categoriile parfumerie, deodorante, geluri de duş şi cosmetică decorativă. În prezent, compania se concentrează pe segmentele semiselectiv şi „entry selectiv“ ale pieţei locale de parfumuri, prin branduri precum Isabella Rossellini, Céline Dion, Pierre Cardin, Esprit şi David Beckham. Cel mai nou produs, parfumul lui Kylie Minogue, Darling, urmează să intre pe piaţă în această primăvară.

Referindu-se la schimbările ce vor interveni pe piaţa de profil, Viorel Ognean, director general la Coty Cosmetics România, are următoarea opinie: „Există o tendinţă de orientare către mărci mai scumpe, însă consumatorul român este în căutarea calităţii care să merite banii, preferând brandurile puternice celor necunoscute. Aderarea României la UE va determina intrarea pe piaţă a noi jucători importanţi. Aşteptăm, de asemenea, şi apariţia unor retaileri internaţionali, specializaţi pe parfumerie şi drogherie“, menţionează Viorel Ognean, care estimează că, în prezent, piaţa totală a parfumurilor este, în România, de 40 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte preţurile parfumurilor din import, Eugen Bartha consideră că nu se vor produce modificări importante, deoarece la această categorie nu se percepeau taxe vamale nici înainte de aderare. În plus, nu există informaţii, deocamdată, că s-ar renunţa la acciză, parfumurile fiind produse care conţin alcool. Aşadar, un parfum franţuzesc original cumpărat fie din Bucureşti, fie din Paris, de la Galeriile Lafayette, poate avea acelaşi preţ. 

O piaţă conservatoare

«În România, este mult mai greu şi mai costisitor să lansezi şi să menţii pe piaţă un brand nou, chiar dacă acesta are deja succes în alte ţări.»

Eugen Bartha, director general, Ina International