O recunoaște însuși actualul ministru al Transporturilor, care, într-un interviu acordat Agerpres, a menționat că în situația în care se va ajunge la insolvență își dorește ca partenerii companiei să fie cât mai puțini afectați, mai ales CFR SA, care are de primit peste 100 de milioane de euro, de la CFR Marfă.

“Nu-mi doresc ca în această situaţie partenerii lui CFR Marfă să fie afectaţi – sau să fie afectaţi cât mai puţin cu putinţă – şi sigur cel mai important partener este CFR SA, de aceea am susţinut accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din creanţă, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps”, a spus ministrul Lucian Șova, în interviul acordat Agerpres.

Capital a tras mai multe semnale de alarmă referitoare la situația dezastruoasă în care a ajuns compania de stat. De exemplu, în februaria 2018, scriam că redresarea financiară a operatorului național de transport feroviar de marfă e tot mai îndepărtată. Anul trecut, compania a acumulat noi pierderi, iar investigația Comisiei Europene este o adevărată sabie a lui Damocles pentru CFR Marfă.

Mai mult, la finele lunii martie, ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a declarat, în cadrul Conferinței organizate de revista Capital, că „am  cerut celor de la CFR Marfă să lichideze datoria pe care o are către CFR Infrastructură, astfel că ne pregătim pentru ce e mai rau în ceea ce priveşte o decizie de la Bruxelles privind un eventual ajutor de stat.”. Ministrul a precizat ca datoria CFR Marfă către CFR SA depăşeşte suma de 100 de milioane de euro.

Vă prezentăm mai jos interviul acordat zilele trecute agenției Agerpres

Care mai este situaţia datoriilor CFR Marfă faţă de CFR SA?
Lucian Şova: Sunt în proces de executare. Există proceduri pe care le gestionează un executor judecătoresc, au pus sechestre pe nişte bunuri, le-au scos la vânzare. Nu am informaţii detaliate, însă ştiu că este o procedură de vânzare a unui număr mare de vagoane pe Bursa Română de Mărfuri, există nişte imobile pentru care s-au făcut publicitate de vânzare. Conturile sunt controlate de executorul judecătoresc de o manieră rezonabilă, în sensul că se monitorizează foarte atent veniturile şi sunt permise inputuri către compania de marfă doar atât cât să-i asigure funcţionarea în parametrii pe care îi poate dezvolta acum. Alte extravaganţe nu sunt permise de executor.

Nu am o situaţie la zi cât s-a recuperat, ştiu însă că nu-i nimic spectaculos, dar, având în vedere că aceste proceduri abia au început de 2 luni, nu mă aştept la aspecte spectaculoase, pentru că venituri din exploatare, ştiu bine din informaţiile pe care mi le-au dat cei de la companie – fie CA-ul, fie directorul general – abia dacă ajung pentru a se refinanţa. Aşa că avem aşteptări tot de la executor prin intermediul procedurilor de valorificare a unor bunuri, ceea ce, după părerea mea, nu este moral deloc, dar este legal, pentru că totuşi compania de transport marfă a funcţionat, a produs nişte pierderi. Acum vine executorul, valorifică nişte bunuri care totuşi, aşa generic vorbind, erau ale poporului, chiar dacă sunt în domeniul privat al companiei, le valorifică ca şi contravaloare a unor datorii, datorii care de fapt au fost făcute pe baza modului în care a funcţionat compania, fie că au fost oferte sub costuri şi au beneficiat nişte parteneri comerciali, fie că s-au plătit nişte salarii, nu pot să spun că acest lucru este moral.

Dar dacă le vindem vagoanele, nu îi ducem către faliment?
Lucian Şova: Au un parc imens de vagoane pe care nu le mai folosesc şi care pot fi vândute exclusiv pentru fier vechi, astfel încât să nu încurajăm concurenţa neloială din partea altor operatori, deşi nici acest lucru nu este 100% moral, dar în discuţiile pe care le-am avut cu executorul, cu managementul, cu Consiliul de Administraţie am susţinut ideea, fără a avea o prerogativă directă, dar ca promovare a unei anumite politici de care sunt responsabil, le-am atras atenţia să nu afecteze activitatea curentă sau chiar unele elemente care ar putea ţine de dezvoltarea companiei. Are suficient patrimoniu pe care nu-l foloseşte, pentru care plăteşte impozite şi care poate fi valorificat şi, dacă aşa zice legea – şi Legea finanţelor şi Codul fiscal – aceste lucruri trebuie făcute.

 

Aveţi o strategie cu CFR Marfă? O privatizaţi, se închide, rămâne la stat, având în vedere potenţialul său de companie strategică pentru transport marfă?
Lucian Şova: Deocamdată sunt prizonierul unei strategii pe termen scurt, având în vedere că aşteptăm o decizie cu privire la capitalizarea CFR Marfă, o decizie ce ţine de DG Competition, care, după semnalele pe care le am, mai degrabă se îndreaptă către o soluţie defavorabilă companiei CFR Marfă şi eu fac toate eforturile să fim pregătiţi pentru ceea ce-i mai rău, adică o decizie nefavorabilă, situaţie în care va trebui, probabil, ca această companie să ia măsuri în vederea returnării contravalorii acelei tranzacţii, ceea ce este imens, lucru care poată să conducă la declararea insolvenţei sale. Nu-mi doresc ca în această situaţie partenerii lui CFR Marfă să fie afectaţi – sau să fie afectaţi cât mai puţin cu putinţă – şi sigur cel mai important partener este CFR SA, de aceea am susţinut accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din creanţă, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps.

Citiți și: Criză acută la companiile feroviare de stat