Unitatea 1 a Centralei Nucleară de la Cernavodă are o vechime de circa 23 de ani de la startul funcționării, iar Unitatea2 are 12 ani. Adică unități de producere a energiei electrice nucleare care lucrează aproape neîntrerupt de mulți ani și care au o importanță majoră în producția națională, cu o medie anuală de 20% din total. Dar probleme pot să apară oricând, iar evenimentele din ultimele săptămâni certifică acest lucru.
Unitatea1 a fost oprită controlat pe 25 martie după „apariția unui defect la unul dntre sistemele de proces ale centralei“, după cum au explicat specialiștii de la CNE Cernavodă. La câteva ore a apărut o a doua avarie, de data aceasta la Unitatea 2, unde a fost necesară înlocuirea unei pompe de condensare din „partea clasică a centralei“. Unitatea nu a fost oprită de tot, ci a funcționat la jumătate din capacitate până la finalizarea reparațiilor.
La momentul întreruperilor, producția de energie electrică nucleară a coborât până la aproximativ 5% din total, circa un sfert din cât este în mod normal, iar necesarul de energie a fost completat de producția hidro, 44% din total și de cărbune, 27%. La nivel național s-a păstrat inclusiv componenta de export, producția de energie fiind susținută puternic în această perioadă de hidro, care beneficiază de debite mari ale râurilor.
Fără nicio legătură cu defecțiunile din 25 martie, pe 29 martie Unitatea2 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național „ca urmare a unei disfuncționalități la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei“. Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a declarat public în mai multe rânduri ulterior disfuncționalităților că avariile fac parte din tabloul obișnuit al utilizării centralelor nucleare și nu constituie un element de îngrijorare. De altfel, numărul orelor de oprire neplanificată este, anual, mai mic decât cel bugetat și decât cel mediu la nivel internațional.
Investiții de miliarde de euro
Indiferent de cât de normale sunt întreruperile, este clar că Unitatea1 are nevoie de retehnologizare, mai ales că se apropie de limita normală de viață, de 25-27 de ani. Planul de refurbișare a fost stabilit din 2016 și prevedea finalizarea acestuia în 2023, dată până la care unitatea va fi oprită complet timp de un an – un an și jumătate. Valoarea investițiilor necesare a fost stabilită la aproximativ 1,2-1,5 miliarde euro, valoare aprobată de acționari în septembrie anul trecut.
Tot în 2017, a fost stabilită și perioada de întrerupere, între decembrie 2026 și decembrie 2028, fiind împinsă și data de finalizare a retehnologizării și refurbișării. Faza de planificare, conform informațiilor prezentate de Nuclearelectrica, se va finaliza în 2021, iar până atunci se va decide și modalitatea de finanțare a procesului. Într-un interviu acordat BVB, Cosmin Ghiță a arătat că se discută atât despre creditare bancară, cât și despre o emisiune de obligațiuni, iar decizia va fi luată în funcție de starea pieței la momentul respectiv. Cotația Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a urcat cu peste 10% în acest an, capitalizarea companiei fiind acum de 2,46 miliarde lei.
La Cernavodă, am prevăzut de la început să construim patru reactoare. Am reuşit să construim unul, apoi am dat în funcţiune încă unu. Apoi, am încercat să vedem cum mai putem construi şi alte două reactoare, 3 şi 4. Astăzi, suntem în discuţii foarte avansate cu nişte investitori. Discuţiile astea continuă. Alaltăieri au fost pe-aci. M-am întâlnit… i-am văzut în lift.
Anton Anton, ministrul Energiei.
Interviu acordat Agerpres, în februarie 2018
Nuclearelectrica se află de mai mulți ani în discuții cu diferiți investitori și pentru construcția Unităților 3 și 4 la Cernavodă, proiect pentru care investiția necesară se ridică la cel puțin șase miliarde euro. În 2015, a semnat un acord de înțelegere cu China General Nuclear Power Corporation pentru construcția celor două centrale, dar negocierile au stagnat ulterior și nu s-a ajuns la nicio finalizare până în prezent.
Inițial, cele două centrale ar fi urmat să fie gata până în 2030. Dacă ar fi în funcțiune patru centrale la Cernavodă, producția de energie electrică nucleară ar putea ajunge la circa 40% din totalul național și ar fi cea mai simplă modalitate de reducere la minimum a producției pe cărbune, mult mai poluantă și dăunătoare mediului.
Anul trecut, Nucleareletrica a obținut un profit net de 303 milioane lei, cu 172% peste cel din 2016, la venituri din exploatare mai mari cu 15%, până la 1,93 miliarde lei. Ministerul Energiei este principalul acționar al companiei, cu 82,49% dintre acțiuni.
