Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

Potrivit CDR, OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, telecomunicaţii, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital, inducerea unui şoc în aceste sectoare riscând să declanşeze o criză profundă, arată CDR.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis decidenţilor din România o scrisoare în care a explicat consecinţele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar şi a economiei României în ansamblu. Scrisoarea a fost transmisă Preşedintelui, Prim-ministrului, Ministrului finanţelor publice, Ministrului energie, Ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Ministrului pentru mediul de afaceri, Ministrului economiei, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cât şi liderilor partidelor politice parlamentare, preşedintelui Comisiei naţionale de strategie şi prognoză, preşedinţilor Autorităţii de Supraveghere Financiară, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi Guvernatorului Băncii Naţionale.

„Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, sectorul telecomunicaţiilor, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital. Inducerea unui şoc nejustificat în aceste sectoare riscă să le împingă într-o criză profundă. Oamenii de afaceri pe care CDR îi reprezintă, români şi străini deopotrivă, sunt uimiţi de maniera antagonică în care necesitatea măsurilor a fost prezentată şi de sugestia că mediul privat – în special companiile străine – este cauza eşecurilor statului de a colecta taxe şi impozite. Aceste sectoare, cu o contribuţie semnificativă la bugetul de stat şi la economia României au fost acuzate că lucrează în detrimentul tuturor clienţilor lor şi al ţării unde fac afaceri şi unde au investit miliarde de euro. Este de neînţeles o astfel de atitudine faţă de oamenii de afaceri şi activităţile derulate de mediul privat când guvernarea îşi propune să aibă creştere economică tot mai mare”, afirmă CDR.

 

CDR spune că nu înţelege cum vor câştiga cetăţenii ţării din retragerea intempestivă a administratorilor de fonduri de pensii private din România, din pierderea profitabilităţii sectorului bancar, din slăbirea pieţei de capital locale şi din stoparea unor investiţii majore care ar fi putut să aibă loc în sectorul comunicaţiilor şi cel energetic.

„Ca urmare a unor discuţii extinse cu economişti reputaţi şi cu lideri importanţi din mediul de afaceri, CDR subliniază că este posibil ca în urma OuG 114: accesul la finanţare să devină mai dificil în România; IMM-urile să fie afectate semnificativ; este posibilă o scădere a veniturilor şi a consumului; cetăţenii vor întâmpina dificultăţi în accesarea creditului bancar; vor creşte dezechilibrele macroeconomice; piaţa de capital va juca un rol şi mai mic în finanţarea economiei; leul se poate deprecia faţă de alte monede; statul riscă să plătească dobânzi mai mari pentru finanţarea deficitului”, completează reprezentanţii CDR.

CDR cere Guvernului să abroge Ordonanţa de Urgenţă înainte ca ea să producă efecte negative.

„Decizia Guvernului României de a adopta OuG 114/2018 în ultimele zile ale anului, fără consultarea mediului de afaceri şi a industriilor afectate şi fără un studiu de impact a reprezentat continuarea unei practici frecvente. Nu este prima dată când mediul de afaceri nu este consultat şi nici măcar avertizat din timp de măsuri cu consecinţe semnificative. CDR atrage atenţia, din nou, că firmele care sunt sau doresc să fie active în România au nevoie de un cadru legislativ stabil şi predictibil pentru a putea lua decizii de afaceri (pe termen lung). Intervenţia continuă, severă şi impredictibilă a Guvernului în cadrul legislativ nu face decât să îngreuneze activitatea de afaceri şi are un potenţial serios de a descuraja investiţiile”, adaugă ei.

Dincolo de consideraţiile care privesc fiecare dintre sectoarele vizate, efectul cumulat al tuturor acestor măsuri poate foarte bine să accelereze panta descendentă pe care intră economia României.

„Conform calculelor Băncii Naţionale a României este foarte probabil ca majoritatea băncilor din România să aibă pierderi în următorii ani, ceea ce nu poate să însemne decât o restrângere a creditării pe plan naţional, în condiţiile în care gradul de intermediere financiară în România este unul din cele mai scăzute din Europa, iar finanţarea în România este dependentă în mod semnificativ de sistemul bancar. Dacă marile companii vor găsi, cel mai probabil, soluţii de finanţare transfrontaliere, de la instituţii financiare din străinătate sau prin intermediul pieţelor de capital, îngreunarea accesului la finanţare va avea cel mai mare impact negativ asupra consumatorilor (în mod special în ce priveşte creditele ipotecare) şi a companiilor mici. Mai mult, va fi încurajată finanţarea nereglementată şi nefiscalizată. Conform analizei de impact realizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, condiţiile exagerate impuse administratorilor fondurilor de pensii sunt un alt mod prin care se transmite dorinţa Guvernului că acestea ar trebui să părăsească România. Li se impun cerinţe de creştere a capitalurilor complet nejustificate şi la o distanţă considerabilă de orice bună practică europeană. În cazul telecomunicaţiilor şi energiei preţurile reglementate, restricţiile la vânzare şi noile taxe sau contribuţii riscă să falimenteze jucătorii mici din piaţă şi celor mari să le reducă marjele într-o asemenea măsură încât vor fi forţaţi să ia măsuri care să le limiteze expunerea la creşterea costurilor şi să reducă investiţiile”, mai spun ei.

Sursa: Mediafax

 

 

Te-ar putea interesa și: