La nivel mondial, Zurich este urmat de Copenhaga, New York, Tokyo, Milano, Londra, Chicago, Helsinki, Sydney, Paris, Auckland, Stockholm, Luxemburg, Seul, Dublin, Bruxelles, Tel Aviv şi Los Angeles.

În ceea ce priveşte America Latină, Ciudad de Panama se situează în fruntea clasamentului, urmat la distanţă de Buenos Aires, pe poziţia 45, Santiago de Chile (49), Sao Paulo (52), Río de Janeiro (56), Lima (61), Bogota (65) şi Ciudad de Mexico (69).

Oraşele spaniole Madrid şi Barcelona se plasează pe locurile 34, respectiv 40, în topul celor mai scumpe metropole.

Dacă se au în vedere preţurile la chirii şi la coşul de cheltuieli, cele mai scumpe oraşe sunt din nou Zurich, Geneva şi New York, iar la polul opus, cele mai ieftine fiind Cairo, Lagos şi Kiev. Cele mai mari salariile brute sunt în Geneva, Zurich şi Luxemburg, iar cele mai mici la Cairo, Mumbai şi New Delhi.

În ceea ce priveşte puterea de cumpărare – evaluată în funcţie de salariul anual net – pe primul loc se plasează Los Angeles, devansând Zurich şi Miami, în timp ce la polul opus se situează Lagos, Cairo şi Jakarta. Potrivit UBS, locuitorii oraşelor europene şi nord-americane se bucură de o mai mare putere de cumpărare.

Manama, capitala Bahrainului, şi Hong Kong sunt singurele oraşe ne-transatlantice care figurează în acest top. Capitalele financiare ale lumii New York şi Londra se plasează pe locul 10, respectiv 23, conform Indicelui Puterii de Cumpărare luat în calcul de UBS.

Diferenţele mondiale ale acestui indice sunt relevante atunci când se ia în calcul câte ore trebuie să lucreze o persoană din aceste oraşe pentru a merge la coafor, pentru a cumpăra un Big Mac, sau un iPhone. Astfel, o tunsoare costă 94,32 de dolari la Zurich şi doar 22,60 la Kiev, 12,17 în Ciudad de Mexico şi 7,5 dolari la Cairo.

Totuşi, o femeie din Zurich trebuie să lucreze doar 3,05 ore pentru a-şi permite acest serviciu, aceeaşi cheltuială necesitând 12,09 ore de muncă la Kiev, 5,86 în Ciudad de Mexico şi 6,11 de ore la Cairo.

Cei care trebuie să muncească cel mai puţin pentru a-şi cumpăra un Big Mac sunt locuitorii din Hong Kong, Taipei şi Tokyo, în timp ce la polul opus se plasează locuitorii din Nairobi, Cairo şi Lagos.

Pentru a-şi putea cumpăra un iPhone, cei care trebuie să muncească cel mai puţin sunt rezidenţii din Zurich, Geneva şi Los Angeles, iar cei nevoiţi să muncească cel mai mult sunt în schimb locuitorii din Mumbai şi New Delhi.AGERPRES