În comparație cu anul 1989, rezerva de aur este mai mare cu 36 de tone. În perioada 1994-2000, s-a realizat conversia cantităților excedentare de argint în aur, ceea ce a determinat o îmbunătățire a structurii rezervelor în metale prețioase. BNR a urmărit asigurarea unui echilibru între stocul de aur păstrat în țară și cel plasat în străinătate, astfel că puțin mai mult de jumătate din rezervă, 60 de tone, se află plasată în afara țării. De altfel, aceasta a fost una din temele de dezbatere din ultimii ani, respectiv în ce măsură este oportun ca rezerva de aur din afara țării să fie utilizată pentru a obține beneficii economice.
Raportul BNR precizează că în perioade de turbulență economică sau geopolitică sporită, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanție pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării standardelor internaționale. Trebuie remarcat că, în anul 2002, BNR a crescut cota de aur plasată în afara țării, care de atunci s-a păstrat la același nivel. Raportul arată că aurul plasat la Banca Angliei, în cantitate de 60 de tone, este în permanență la dispoziția BNR. De asemenea, se specifică faptul că Banca Angliei este un custode solid din punct de vedere financiar și reputațional. Însă, plasarea aurului la Banca Angliei nu aduce statului român niciun beneficiu economic, nici o dobândă.
În raport se menționează și stocul de aur al României în comparație cu alte state europene. Polonia și România au o rezervă de aur relativ egală, de peste 100 tone. Bulgaria are 40 de tone, Slovacia, 30 de tone, Cehia, 10 tone, iar Ungaria numai 3 tone de aur.
