Ministerul Economiei a lansat luni seara în dezbatere publică pe site-ul instituției proiectul de lege care va reglementa sistemul de redevențe, însă proiectul nu vine cu modificări importante față de actualul sistem de redevențe.

Într-adevăr proiectul face o diferențiere între segmentul onshore și cel offshore, însă la zăcămintele onshore autoritățile guvernamentale au decis să păstreze același sistem, fără să aducă nicio modificare la cote, nici la petrol, nici la gazele naturale.

Redevențele actuale, prevăzute atât de Legea petrolului din 2004, cât și de acordurile petroliere semnate cu companiile de profil, reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru. La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 milione de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 de milioane de metri cubi/trimestru. Anul trecut, bugetul de stat a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,067 miliarde lei, cu 16 mai puțin decât încasările raportate pentru anul 2015.

Ce aduce nou proiectul de lege este introducerea achitării redevențelor în fiecare lună, față de plata la trimestru așa cum a fost prevăzută în Legea petrolului din 2004.

De menționat este și faptul că în proiectul de lege elaborat de Ministerul Economiei se prevede că “titularii concesiunilor /licențelor/ acordurilor aflate în vigoare la data prezentei legi rămân supuşi plăţii redevenţelor astfel cum sunt reglementate prin contractele încheiate, pe toată durata acestora, cu excepţia adoptării unor reglementări mai favorabile titularilor sau obligatorii Uniunii Europene”. Mai explicit, la contractele și acordurile deja încheiate se va aplica sistemul de redevențe de la data încheierii acestora. Acest sistem de redevențe se va aplica atât în cazul perimetrelor onshore, cât și la perimetrele offshore.

 

Noul sistem de redevențe pentru segmentul offshore se va aplica doar la contractele și acordurile care se vor încheia după intrarea în vigoare a noului proiect de lege. Totodată, la prelungirea contractelor de concesiune atât onshore cât și offshore se va aplica cotele de redevență în vigoare “la data semnării actelor adiționale”. Aici trebuie menționat că la majoritatea perimetrelor exploatate de OMV Petrom și ceilalați concesionari, acordurile au fost încheiate pe termen lung, între 15 și 49 de ani.

Ce redevențe se vor aplica la offshore

În cazul zăcămintelor offshore de petrol, Ministerul Economiei propune o cotă fixa de 8% pentru întreg volumul extras și una variabilă, între 4,5% și 5,5% în funcție de volumul extras.

 

În ceea ce privește cota propusă pentru gazele naturale extrase din zăcăminte offshore (în cazul României din Marea Neagră), Ministerul Economiei propune, de asemenea, o cotă fixă și una variabilă în funcție de producția brută realizată. Dacă la petrol cota fixă este de 8%, la gaze naturale cota fixă va fi de 10%, însă cotele variabile sunt mai mici decât la petrol, și anume între 2%, 2,5% și 3% în funcție de nivelul producției trimestriale, așa cum se poate observa din imaginea de mai jos.

 

Totodată, prin actul normativ lansat în dezbatere se introduce și mențiunea că în cazul în care același zăcământ offshore este exploatat în doua sau mai multe zone din cadrul aceluiași perimetru petrolier, în scopul determinării cotei procentuale aplicabile în vederea stabilirii redevenței petroliere din segmentul upstream offshore se va lua în considerare producția brută extrasa din cadrul întregului zăcământ offshore, indiferent dăcă a fost sau nu comercializată total sau parțial.

O altă noutate adusă de poiectul de lege se referă la metodologia de calculul al prețului de referință a gazului. Astfel, metodologia de calcul a preţului de referinţă va fi stabilită prin ordin emis de preşedintele autorităţii competente, adică ANRM. “Preţul de referinţă va fi comunicat de autoritatea competentă şi va avea ca bază de calcul preţul ţiţeiului Brent, respectiv cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată –  OPCOM, aferente perioadei de referinţă pentru care titularii de contracte de concesiune/acorduri petroliere datorează redevenţa petrolieră”, se mai arată în proiect.

De reținut este și faptul că Guvernul își rezervă dreptul de a actualiza cotele de redevență mai sus menționate, la solicitarea ANRM pe baza unor analize economice de oportunitate respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Redevențele miniere, actualizate și ele

Conform proiectului de act normativ, redevenţa minieră va fi stabilită după cum urmează:

 

a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere, funcţie de unitatea de produs  minier şi valoarea unitară aferentă acestuia, pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase,  nămoluri şi turbe terapeutice;
b) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere, funcție de unitatea de produs  minier şi valoarea unitară aferentă acestuia, pentru metale nobile;
c) echivalentul în lei a 0,5 euro/tonă de cărbuni inferiori (lignit, cărbune brun);
d) echivalentul în lei a 2,5 euro/tonă de cărbuni superiori (huila, antracit);
e) echivalentul în lei a 100 euro/tonă de turba;
f) echivalentul în lei a 1 euro, pe unitatea de producție rninieră, pentru substanțe nemetalifere;
g) echivalentul în lei a 0,5 euro/tonă pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare  industriale si de construcții, dolomita, gresie si tufuri industriale, argile, marne, loess, nisip si pietriș, nisip si roci caolinoase;
h) echivalentul in lei a 1 euro/tonă, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice,  gips, cretă, nisip silicios,  bentonită,  nisip caolinos, ardezie şi diatomită;
i) echivalentul in lei a 2,5 euro/mc pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit  ornamental, granit ornamental si granodiorit ornamental, conform standardelor de produs;
j) echivalentul in lei a 3,5 euro/mc pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental si siliconite ornamentale;
k) echivalentul in lei a 4 euro/mc pentru  marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale, conform standardelor de produs;
l) echivalentul in lei a 1,0 euro/tonă, pentru săruri haloide.

Redevențele petroliere – pe agenda premierilor din ultimii ani

 

Modificarea și actualizarea sistemului de redevențe petroliere a fost unul dintre punctele fierbinți aflate în agenda fiecărui premier al României din ultimii cinci ani.

La câteva luni de la preluarea mandatului, Victor Ponta anunța că dorește să modifice cotele redevențelor petroliere, chiar dacă statul s-a obligat prin Legea 555/2004 referitoare la privatizarea SNP Petrom să păstreze regimul fiscal neschimbat pe o perioadă de 10 ani. De exemplu, în ianuarie 2013, Ponta susţinea, în Viena, că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu cu managerul general al OMV, iar ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niță, spunea că redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%, cel puţin”. Cu toate acestea, Cabinetul Ponta nu a reuşit, nici în 2014, să modifice valoarea redevenţelor. Victor Ponta declara la finele anului 2014 că nu poate schimba redevenţe petroliere „peste noapte”, însă dicuţiile pe această temă au început încă din 2013. La câteva zile distanță, Ponta și-a nuanțat declarația promițând că proiectul viitoarelor redevenţe va fi în înaintat Parlamentului în luna februarie 2015. El a arătat că este necesar ca în Parlament să fie căutată o soluţie pentru un consens între putere şi opoziţie asupra politicilor fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte redevenţele.

De altfel, și președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, atrăgea atenția că nu se pot modifica redevențele după bunul plac al premierului și că pentru o astfel de schimbare ar fi necesar acordul tuturor companiilor concesionare.
„Am înţeles că asta îl frământă pe domnul prim-ministru Victor Ponta, stabilitatea fiscală, să nu deranjeze prin modificarea redevenţelor companiile. Eu vreau să-l atenţionez că nu poate modifica redevenţele şi trebuie să înţeleagă foarte bine cum funcţionează aceste mecanisme. Redevenţele sunt stabilite de legea petrolului şi gazelor şi ele au nişte matrici de calcul, dar care pleacă, în principiu, de la mărimea zăcământului şi au valori între 3% din valoarea ţiţeiului sau a gazului extras până la 13,5%, repet, în funcţie de mărimea zăcământului, dar mai există în spate şi o metodologie extrem de complicată. Ca să modifici redevenţele, trebuie să te adresezi tuturor celor 44 de concesionari care sunt pe teritoriul României şi trebuie să obţii acordul tuturor”, declara în decmbrie 2014 Traian Băsescu, potrivit mediafax.ro.

2015 și 2016, doi ani fără asumarea unei decizii

Au urmat doi ani în care nici guvernul Ponta, nici Cabinetul Cioloș nu și-au asumat un nou sistem de redevențe.

Dacian Cioloş, la câteva zile de la preluarea mandatului, spunea că şi-a propus să lanseze o dezbatere publică asupra nivelului redevenţelor şi că în opinia sa trebuie plecat de la un calcul care să aibă în vedere ce e cel mai avantajos pentru stat, dar în acelaşi timp să nu descurajeze companiile din domeniu să investească. „Ceea ce ne propunem să facem este cel puţin să lansăm dezbaterea publică vizavi de această creştere a redevenţelor şi în acelaşi timp să ne facem şi nişte calcule şi să vedem care e momentul cel mai oportun şi care e baza de calcul de la care pornim ca să vedem cum e cel mai avantajos atât pentru stat, dar să facem în aşa fel încât să nici nu descurajăm companiile respective să continue să investească, însă discuţia, e clar, trebuie să înceapă asupra acestui lucru”, a spus în noiembrie 2015 Dacian Cioloş, citat de mediafax.ro.

Declarația lui Cioloș era făcută la numai o zi distanță de la întâlnirea avută de președintele Klaus Iohannis cu reprezentanții OMV Petrom. Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii s-a discutat şi despre „importanţa viitorului sistem de taxare din domeniul energiei şi resurselor naturale”, fiind subliniată necesitatea predictibilităţii fiscale „într-un cadru stimulativ şi avantajos, atât pentru investitori, cât şi pentru stat”.

 

În noiembrie 2016, înainte de alegerile parlamentare ministrul Finanțelor de la acea vreme, Anca Dragu, declara că proiectul de modificare a redevențelor a fost finalizat, dar lansarea în dezbatere publică o va lasă la următorul ministrul de Finanțe.

La începutul acestui an, după ce PSD-ALDE a format Guvernul, ministru de finanțe Viorel Ștefan și-a luat angajamentul să lanseze în dezbatere publică proiectul până la finele primului trimestru. Acest lucru nu s-a întâmplat. În luna aprilie, într-un interviu acordat medifax.ro, Viorel Ștefan spunea că termenul a fost extins cu âncă trei luni.

“Trimestrul II este intervalul de timp în care colegii de la Ministerul Economiei ar trebui să finalizeze proiectul privind modificarea legii redevenţelor şi noi facem parte din colectivul interministerial care lucrează la elaborarea acestui proiect. Intenţia este ca să aducă într-o singură reglementare tot ce este legat de stabilirea şi încasarea de redevenţe, în legătură cu toate resursele naturale, de la exploatări de balast de pe fundul apelor, până la ape minerale şi, de ce nu, mergând până la exploatările petroliere, de gaze natural, miniere etc. Dorim să fie o singură reglementare astfel încât orice întreprinzător dornic de a dezvolta o afacere în acest domeniu să găsească într-o singură lege tot ce este relevant pentru a face un plan de afaceri. Pe de altă parte, în Codul Fiscal vom regăsi un capitol distinct în legătură cu impozitarea profitului realizat în cadrul unor astfel de activităţi pentru că sunt activităţi cu un specific anume, care ar trebui să aducă un impozit suplimentar pe lângă veniturile realizate din impozitarea profiturilor cu caracter general. De aceea, lucrăm ca în Codul Fiscal să fie un capitol privind impozitarea profitului realizat din activităţile de exploatare a resurselor naturale, sistem în cadrul căruia dorim să fie două componente: un nivel de impozitare pentru profitul realizat din exploatarea resurselor naturale exportate ca atare din România şi un alt nivel, care să fie mai mic, stimulativ, pentru impozitarea profitului realizat din exploatarea şi prelucrarea în România a resurselor de acest gen. Împreună cu sistemul de redevenţe va da o imagine completă a modului în care România va impozita exploatarea resurselor natural, a declarat Viorel Ștefan, în interviul acordat mediafax.ro