Platorma (www.cecontineococacola.ro) este deschisă cu lista ingredientelor din Coca-Cola, respectiv zahăr, arome naturale, dioxid de carbon, cafeină, acid fosforic, colorant caramel E150d şi apă, scrie mediafax.ro

La fiecare ingredient este menţionată cantitatea dintr-o sticlă de 250 de mililitri, precizându-se că, în conformitate cu zeci de studii internaţionale, toate componentele băuturii sunt în doze ce nu pot afecta sănătatea. Acidul fosforic, de pildă, conţine fosfor în cantitate de 43 mg la o sticlă de 250 ml de Coca-Cola, în timp ce aceeaşi cantitate de lapte conţine 208 mg, 140 g de pui preparat – aproximativ 230 mg, iar o cantitate de 150 g de orez preparat – 90 mg de fosfor. Zahărul (sucroza), care dă gustul dulce al băuturii, este prezent într-o cantitate de aproximativ 27 g la 250 ml de Coca-Cola, ceea ce este echivalent cu patru-cinci linguriţe de zahăr şi 105 calorii.

Potrivit informaţiilor de pe aceeaşi platformă online, conţinutul de cafeină din 250 ml de Coca-Cola este de aproximativ 24 mg, semnificativ mai mic decât cafeina conţinută de aceeaşi cantitate de cafea prăjită şi, de asemenea, sub cel din 25-30 ml de cafea espresso. Consumul moderat de cafeină în rândul adulţilor se consideră a fi situat în jurul valorii de 300 mg pe zi, conform sursei citate. "Coloranţii Caramel sunt folosiţi în alimente încă din secolul al XIX-lea, iar noi îi folosim din anul 1886. Colorantul Caramel E150d este aditivul alimentar care oferă băuturii Coca-Cola culoarea sa închisă, distinctivă. Caramel E150d reprezintă una dintre cele patru categorii de caramel aprobate pentru utilizare ca şi coloranţi alimentari în Uniunea Europeană", se precizează pe www.cecontineococacola.ro.

Reprezentanţii companiei spun că informaţiile menţionate pe platformă sunt suplimentare celor deja disponibile pe etichetele produselor, fiind incluse şi link-uri către surse oficiale care le susţin.

Formula băuturii Coca-Cola a fost descoperită de farmacistul american John Pemberton, însă este bine păstrată de reprezentanții companiei, așa cum scria capital.ro

Americanul a luptat în Războiul Civil, unde a ajuns la gradul de locotent-colonel în Armata Confederată, şi a fost rănit în bătălia de la Columbus, Georgia. Ca mulţi veterani, Pemberton a devenit dependent de morfină, pe care o folosea ca să-şi calmeze durerile provocate de rana de la piept. Începând cu 1866, farmacistul a început să lucreze la calmante care să nu conţină opiu, pentru a învinge dependenţa de morfină şi  şi-a îndreptat iniţial atenţia către cephalanthus oxidentalis, o plantă din genul Coffea, la fel ca şi cafeaua. A început apoi să experimenteze cu plantele din specia Coca, cunoscute în special pentru alcaloidul psihoactiv care poate fi extras din frunzele lor, cocaina.

Pemberton s-a îndreptat apoi spre vinurile de coca, o băutură destul de răspândită în epocă, preferată de personalităţi ca Regina Victoria, Papa Pius al X-lea sau Jules Verne. Farmacistul a realizat propria versiune de vin Mariani, o băutură alcoolică fabricată din frunze de coca şi vin Bordeaux, la care a adăugat nuci de cola, pentru conţinutul de cafeină al acestora, şi damiană, un arbust cunoscut pentru calităţile sale afrodisiace. Vinul lui Pemberton a fost iniţial comercializat ca panaceu, care, după spusele lui, era eficient împotriva neurasteniei, isteriei, impotenţei şi depresiei. Odată cu înăsprirea legilor împotriva alcoolului, inspirate de mişcarea de temperare, care a precedat Prohibiţia în Statele Unite, farmacistul a început să dezvolte o reţetă care să nu mai fie bazată pe vin, băutura lui devenind non-alcoolică.

Cele două ingrediente principale, extrasul de coca şi nucile de cola, au dat numele produsului, care a început să fie vândut sub denumirea de Coca-Cola din 1886.

Iniţial, băutura conţinea o cantitate însemnată de cocaină, care avea un efect energizant asupra consumatorilor, însă, la începutul secolului trecut, alcaloidul a fost eliminat, frunzele de coca fiind păstrate doar pentru aromă, iar cofeina a devenit stimulentul principal. În prezent, compania Stepan, din Illnois, este singura din Statele Unite care are dreptul legal de a importa frunze de coca, pe care le aduce în principal din Peru. Cocaina merge către compania farmaceutică Mallinckrodt, iar frunzele uscate, care nu mai conţin alcaloidul interzis, sunt cumpărate de către The Coca-Cola Comany.

Citiți și:  Cel mai bine păzit secret din lume? Reţeta Coca-Cola, un mister de 128 de ani