Valoarea totală a proiectelor pentru următorii ani se ridică la peste 28,68 de miliarde de euro.

Așa cum se poate observa și din harta de mai jos, proiectele propuse în Masterul Planul General de Transport și a căror implementare va începe chiar din acest an sunt:

Sibiu-Pitești (129 km)
Craiova-Pitești (114 km)
Ploiești-Brașov (103 km)
Brașov-Sibiu (128 km)
Brașov-Bacău (160 km)
Borș – Nădășelu (177) – primul tronson de la Borș la Suplacu de Barcău (64,5 km – fiind realizat de Bechtel în proporție de 50%, acum se află în procedura de licitație)
Tg-Neamț-Iași-Ungheni (135 km)
Centura Capitalei la nivel de autostradă (102 km)

Conform hărții de mai jos București-Alexandria nu mai este prevăzută ca autostradă ci ca o parte a unui drum expres care va face legătura între orașele: București-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu Severin și Lugoj.

Click pe hartă pentru mărire

Lista proiectelor prioritare și toate hărțile prezentate de ministrul transporturilor, Ioan Rus, pot fi descărcate AICI

Valoarea estimată pentru cei 725 kilometri de autostradă este de 10, 58 mld. euro. Drumurile expres au o valoare cumulată estimată la 9,6 mld euro. Iar cei 184 kilometri autostrada fazata, care vor Târgu Mureș de Târgu Neamț vor costa 2,94 miliarde de euro. Potrivit explicației ministrului Ioan Rus, autostrada fazată înseamnă că într-o primă etapă se va construi ca drum expres, urmând ca în faza a doua să fie realizată la nivel de autostradă.

De unde vin banii?

Potrivit celor doi oficiali, sursele de finanțare sunt: fonduri europene, alocații bugetare, împrumuturi de la bănci. "Sumele pentru investiţiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, BERD şi Banca Mondială", a precizat Ioan Rus.

"Ultima scuză este că nu avem bani", a spus ministrul, arătând că până în prezent principalele probleme în domeniul dezvoltării infrastructurii au fost ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor.

Prezent la eveniment, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a precizat că speră ca noul program din calendarul financiar 2014-2020 să fie aprobat cât mai devreme de Comisia Europeană.

În acest sens, la finele săptămânii trecute, Ministerul Fondurilor Europene, în subordinea căruia a fost trecută Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, a lansat în dezbatere publică proiectul de program și raportul de mediu.

La începutul săptămânii viitoare, Ministerul Fondurilor Europene va organiza și o dezbatere publică, la sediul instituției.

Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) nu se referă doar la infrastructura de transport, aici fiind incluse mai multe obiective tematice. Programul se adresează nevoilor de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, prin finanţarea a 4 din cele 11 obiective tematice stabilite prin Regulamentul nr. 1303/2013.

Infrastructura de transport, deficitară

Calitatea și serviciile oferite de infrastructura de transport în România continuă să rămână sub nivelul statelor membre, din cauza insuficientei finanțări, gradului de uzură și managementului deficitar,cu efecte negative asupra accesibilității regiunilor României la piețe internaționale și nivelului intern de competitivitate, se menționează în program.

În contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei, reţele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare 2030, şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050, România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate atât spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, Rhine–Danube și Orient/East-Mediterranean, cât și spre priorităţile naţionale specific, se mai arată în sursa citată.


România elaborează Master Planul General de Transport (MPGT) cu orizont 2030, care va furniza elementele necesare prioritizării nevoilor de dezvoltare din sector. În cadrul MPGT a fost elaborat Modelul Naţional de Transport (MNT) ca instrument de analiză a opțiunilor de investiție și politicilor de intervenție, prin modelarea transportului intern și internațional, atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri, luând în considerare problemele actuale ale sistemului de transport şi prognozele privind variaţiile cererii de transport şi condiţiile de operare a reţelelor pentru 2020.

În document se explică că, Master Planul General de Transport propune o listă de proiecte prioritare pentru dezvoltarea sistemului de transport până în 2030 pentru toate modurile de transport. MPGT răspunde cerinţelor privind condiționalităţile ex-ante aplicabile sectorului transport în cadrul OT7. “Deşi elaborarea MPGT s-a realizat în paralel cu elaborarea AP şi POIM, acestea au luat în considerare rezultatele intermediare”, se mai menționează în document.

Câți bani vor fi distribuiți infrastructurii rutiere

Conform documentului lansat în dezbatere, distribuția alocării financiare a POIM între cele patru obiective tematice (OT) este următoarea:
4,7% pentru OT4 – Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid decarbon în toate sectoarele
5% pentru OT5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor,
35,2% pentru OT6 – Protejarea şi conservarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
54,9% pentru OT7 – Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor apărute în infrastructura reţelelor importante.

În ceea ce privește Infrastructură de transport aici fondurile vor fi distribuite pe două axe prioritare:

1. Îmbunătățirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu metroul
2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi  eficient