Cineva spunea că există o metodă secretă pentru a veni de la cazinou cu o mică avere: să mergi acolo cu o avere mare. Ei bine, în prezent, acest dicton se potrivește de minune nu doar jucătorilor, ci și proprietarilor de cazinouri. Aceștia, obișnuiți de-a lungul timpului cu profituri uriașe, în România au pierdut, pe fondul unei legislații complicate, pariurile cu online-ul și criza economică.
„Acum doi ani, erau 14 cazinouri în București și 12 în provincie. Acum, au mai rămas doar 11, șase în București și cinci în provincie. Dintre acestea, două sunt în curs de închidere“, face o rapidă radiografie a industriei Sorin Constantinescu, președintele Asociației Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR). Ultimul cazinou închis este chiar cel la care a fost general manager: Regent Casino, din incinta hotelului Novotel.
Aici, Constantinescu are și 10% din acțiuni, restul aparținând unei firme înregistrate în Cipru. Investiția inițială în cazinoul care s-a deschis în aprilie 2009 a fost de 7,5 milioane de euro. În cei doi ani și ceva, cât a rezistat pe piață, Constantinescu spune că s-au mai pierdut încă patru milioane de dolari. „N-aveam niciun venit! Aduceam bani de acasă în fiecare lună, de aia l-am și închis. Un cazinou de genul acesta are cheltuieli de 750.000 de euro pe lună, și făceam cam 500.000-600.000 de euro. Am adus de acasă între 150.000 și 200.000 de euro în fiecare lună“, explică acționarul Regent Casino.

Jocuri de noroc… cu ghinion
Problemele cazinourilor au început odată cu apariția crizei. Oamenii cu mulți bani, sau, mai corect, cei dispuși să piardă sume importante de bani, au cam dispărut din România.
„Sunt jucători care poate înainte jucau 2.000-3.000 de euro pe zi și care acum abia își mai permit să joace 100 de euro. Suma medie jucată probabil a scăzut de la 300 la 100 de euro“, observă Mihai Ionescu, marketing manager, Platinum Casino. „Erau acum trei-patru ani români care jucau un milion de euro la o vizită. Cea mai mare sumă jucată a fost de peste două milioane de euro!“, completează Constantinescu.
Astfel, piața cazinourilor live ajunsese în 2008 la nu mai puțin de un miliard de euro. Din acel moment, an de an, a început să scadă, estimările AOCR pentru 2011 fiind pesimiste: 200 de milioane de euro. Însă nu doar criza a schimbat norocul proprietarilor de cazinouri. „În România, cadrul legal este unul greoi și slab elaborat privind calitatea normelor“, spune Ionescu. În 2009, Ministerul de Finanțe a modificat legea după care funcționau cazinourile.
Apare un impozit de 20% pe câștigul jucătorilor, taxa pe mesele de joc crește de cinci ori, iar pentru un aparat de sloturi se plătesc 2.000 de euro pe an. „Taxa fixă este de 5.000 de euro pe masă,  inclusiv la mesele de poker, unde joacă jucătorii între ei, iar câștigul nostru este de maximum 2.000 de euro. Peste tot în Europa se face diferența între masa de poker și cea de ruletă.
Afară nu există impozit pe câștigul jucătorului acolo unde nu se poate deduce. Sunt jocuri, cum e ruleta sau aparatele de sloturi, unde omul bagă bancnota. Nu poți să știi cât a băgat în aparat ca să-i faci diferența între câștig și pierdere“, susține Constantinescu. În plus, recunoaște el, nu există niciun jucător care să joace frecvent la cazino, iar la sfârșitul unui an să iasă în câștig.
„Am făcut un deal cu Ministerul de Finanțe acum șase luni de zile să înlocuim această taxă cu bilete de intrare. În momentul în care intri într-un cazinou, plătești 20 de lei și gata, pentru că ei oricum n-au colectat niciun ban la buget“, spune președintele AOCR. Ministerul însă s-a răzgândit și a păstrat atât taxa pe câștig, cât și biletul de intrare.
Prin urmare, jucătorii au ales în dauna cazinourilor live, a sălilor de jocuri și, mai ales, a cazinourilor online. „Sunt cam 430.000 de oameni care au jucat anul trecut cel puțin o dată pe internet cu credit cardul din România, adică aproape 2% din populație. Ministerul de Finanțe a pregătit niște norme care să reglementeze online-ul. Când o să apară, poate o să se mai redreseze un pic“, speră președintele AOCR.
Pentru afacerea pe care a demarat-o în plină criză, spune că este prea târziu. Încearcă acum să vândă Regent Casino unor investitori  străini și își propune să obțină patru-cinci milioane de euro. Dacă nu reușește, spune că o să îl bage în faliment. Din toată această poveste, Constantinescu crede că cel mai mult au pierdut foștii angajați ai cazinourilor și statul.
„Aproape 5.000 de oameni au rămas fără serviciu. Nu mai vorbesc de taxele la buget, că nu mai sunt, nu se mai colectează. De exemplu, în București, fiecare cazinou, în funcție de numărul de mese, plătește între 300.000 și 400.000 de euro la buget pe lună“, încheie președintele AOCR.

Sunt jucători care jucau 2.000-3.000 de euro pe zi și care acum abia își mai permit să joace 100 de euro. Suma medie jucată probabil a scăzut de la 300 la 100 de euro. Mihai Ionescu, marketing manager, Platinum Casino.

Acum doi ani, erau 14 cazinouri în București și 12 în provincie. Acum au mai rămas doar 11, șase în București și cinci în provincie. Dintre acestea, două sunt în curs de închidere. Sorin Constantinescu, președinte AOCR.
Vezi aici cum explică Sorin Constantinescu declinul acestei ”industrii” sau în secțiunea Capital TV.