marile centre comerciale din Romania (Metro, Carrefour, Cora ori Selgros) au raportat cresteri cu pana la 100% ale vanzarilor si cu pana la 70% ale numarului de cumparatori, comparativ cu luna anterioara. Altfel spus, gasirea unui carucior era o adevarata aventura, culoarele dintre rafturile cu produse erau practic blocate, iar pentru a ajunge la casa se statea la coada si doua-trei ore. Pentru acest an, se preconizeaza ca tendinta sa se pastreze, ba chiar sa se accentueze. Ceea ce e mai interesant este ca, o stim cu totii, aglomeratia din perioada sarbatorilor nu e deloc o exceptie. In multe magazine de acest gen, indiferent de zi si de ora, numarul de clienti este mai mereu aproape de capacitatea maxima. De altfel, cei de la Carrefour au recunoscut la un moment dat ca vanzarile anuale au depasit de trei ori cele mai optimiste asteptari.Si nici alti comercianti nu s-au putut plange, in ultima perioada, de lipsa de musterii. Agentiile de turism au avut in ultimii doi ani cu 25-30% mai multi clienti decat in perioada 2001-2002, crescand, in acelasi timp, si valoarea sejururilor. Chiar daca s-a mai temperat fata de 2003, cresterea vanzarilor de electrocasnice a ramas impresionanta: 20 pana la 40%, in functie de retea. Agentiile imobiliare si bancile si-au impartit, la randul lor, profituri semnificative de pe urma cresterii vanzarilor de cladiri si terenuri, coroborata cu scumpirea acestora. Conform ultimelor date furnizate de BNR, piata creditului imobiliar a trecut de 900 de milioane de euro.Nici piata auto nu a stagnat. Ba dimpotriva. Daca anul trecut numarul de autovehicule noi vandute in Romania a crescut cu aproape 21%, in primele zece luni ale lui 2004 cresterea a fost de 29% fata de perioada similara din 2003, fiind comercializate peste 141.000 de autoturisme, vehicule comerciale si autobuze. „Pentru anul viitor preconizam o calmare relativa a acestei cresteri, undeva pe la 15%”, spune Marius Carp, directorul Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicule (APIA).In opinia sa, si in acest caz, creditele au jucat un rol foarte mare. „Sa nu uitam, apoi, banii trimisi de romanii din strainatate. Nu in ultimul rand, cum o mare parte din cumparatori sunt firme, probabil ca evolutia pietei auto ar trebui comparata mai degraba cu cea a PIB-ului decat cu cea a castigurilor salariale”, spune Marius Carp.Cel mai probabil, si la electrocasnice imprumuturile au contribuit in mod decisiv la cresterea vanzarilor. De altfel, in octombrie, datoriile catre banci erau de aproape 400.000 de miliarde de lei (cam 20% din PIB). Insa asta nu poate explica decat mai putin de jumatate din tranzactiile imobiliare din ultimii doi ani si doar o foarte mica parte a cresterii pe turism si retail. Caci daca unii au mai facut credite ca sa-si petreaca vacanta in strainatate, nimeni nu a imprumutat bani de la banca pentru a-si cumpara mancare, benzina (vezi sutele de mii de masini care circula zilnic prin Bucuresti) si nici macar pentru haine scumpe. Si clientii care dau navala zilnic in baruri ori restaurante au, cu siguranta, alte surse de finantare decat creditul.Fata de septembrie 2003, salariul mediu net a crescut, intr-adevar, cu 21,5%, dar puterea de cumparare s-a majorat cu doar 9%. Asa ca ne intoarcem la banii castigati de muncitorii romani din strainatate. „Aceste sume sunt principalul motor al consumului. In plus, nu trebuie uitata cresterea extensiva a factorilor de productie, prin mobilizarea unor resurse care nu existau in circuitul economic oficial”, explica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR).In afara de sursele identificate pana in prezent, exista, insa, dupa cum veti vedea in continuare, alte si alte modalitati de a face bani, mai aproape sau mai departe de ochii autoritatilor. Ce sume aduc acestea in portofelele romanilor nu stie nimeni cu exactitate. Estimarile ne duc, insa, la o suma ametitoare: intre 20 si 25 de miliarde de euro. Adica un venit real pe familie cu pana la 75% mai mare decat cel oficial.

STRUCTURA VENITURILOR GOSPODARIILOR ROMANESTI
Potrivit Institutului National de Statistica, in trimestrul al doilea, veniturile unei gospodarii medii au fost de 10,1 milioane de lei (adica 3,4 milioane de lei de persoana). In zona urbana, venitul mediu a fost de 11,2 milioane de lei, in timp ce la tara a fost de doar 8,8 milioane. Diferente si mai mari apar intre veniturile din gospodariile salariatilor (14,2 milioane de lei) si cele ale agricultorilor (8,3 milioane), pensionarilor (7,7 milioane) ori somerilor (7,6 milioane).

ROMANII DE PESTE HOTARE II HRANESC PE CEI DIN TARA
Ioana Popescu are aproape 80 de ani si o pensie putin peste doua milioane de lei. Iarna, intretinerea apartamentului de doua camere de pe Bulevardul Dimitrie Cantemir din Capitala costa mai mult decat pensia. Ca sa nu mai punem la socoteala lumina, telefonul, cablul TV, mancarea, medicamentele. Batrana recunoaste ca nu ar rezista nici o luna fara banii pe care ii primeste de la fiica ei, stabilita de 15 ani in Canada.La cateva sute de kilometri departare, in comuna nemteana Roznov, Daniela Atudosiei nu a mai lucrat decat ocazional de peste sase ani. Femeia de 37 de ani si cei doi copii traiesc din cele doua-trei sute de euro pe care sotul, respectiv tatal lor, ii trimite in fiecare luna din Italia. „Munceste pe santier si vine acasa cam de trei ori pe an: de Craciun, de Paste si vara, in august, cand se iau concediile acolo. Datorita lui ne-am renovat casa si ne-am luat mobila noua, iar copiii au calculator, biciclete, ce mai, nu le lipseste nimic”, povesteste ea.Ca ei mai sunt foarte multi. Diverse surse vorbesc de 700.000 pana la trei milioane de cetateni romani care lucreaza in strainatate si trimit bani in tara altor cateva milioane. Potrivit statisticilor, daca anul trecut au sosit de la acestia, prin canale oficiale, circa 1,5 miliarde de euro, in 2004 cifra va atinge 1,8 sau chiar 2 miliarde de euro. Mai mult, se crede ca sumele aduse personal de muncitori, trimise prin rude ori prieteni sau ascunse in scrisori si colete ar putea sa reprezinte inca doua-trei miliarde de euro.

BANI EUROPENI IN PORTOFELE ROMSNESTI
Muncitori romani in strainatate:     0,7 – 3 mil.
Suma trimisa in 2004 (estimare oficiala): 1,8 – 2 mld. euro
Suma trimisa in 2004 (estimare):    4 – 5 mld. euro
Numar estimat de beneficiari:    3 – 7 mil.
DE LA CERTIFICATE DE DEPUNERE LA CARTOFI
In statistici apar ca venituri din exploatarea bunurilor sau din proprietate. Intra aici banii plasati in banca, in fonduri de investitii sau in actiuni, dar si sumele obtinute din inchirierea unor cladiri, terenuri, autovehicule ori utilaje sau din valorificarea recoltelor. Sumele sunt foarte greu de cuantificat si nici macar dividendele, chiriile, dobanzile si veniturile agricole declarate de contribuabili pentru anul trecut nu au fost inca centralizate, spun cei de la Autoritatea pentru Administrare Fiscala (ANAF). Conform datelor unui studiu al INS, ar fi vorba de aproximativ 100 de milioane de euro lunar, la care se adauga si veniturile in natura (respectiv produsele agricole proprii sau primite in loc de bani pentru diverse prestatii), respectiv alte 400 de milioane de euro. Putem, oricum, fi aproape siguri ca nu au fost declarate toate sursele de castig, in special cand a venit vorba de vanzarea recoltelor. Ceea ce ar putea modifica semnificativ aceste cifre.

AGRICULTURA NE TINE DE FOAME
Veniturile agricole:     cca. 86 mil. euro
Veniturile de proprietate:     cca. 10 mil. euro
Veniturile in natura:     cca. 400 mil. euro
Suma totala:     min. 0,5 mld. euro lunar

SPAGA UMFLA MULTE BUZUNARE
Cristina G. e medic la un spital din Capitala. Sorin T. lucreaza intr-o primarie din judetul Arges. Cristi O. e agent de circulatie intr-un judet din vestul tarii. Cei trei au in comun un singur lucru: sunt angajati ai statului si, pe langa salariu, incaseaza de la cetatenii cu care vin in contact diverse obiecte sau sume de bani. „Oamenilor le face placere sa-ti dea si se supara daca refuzi. Primesc de la 100.000 de lei sau un pachet de cafea pentru o consultatie pana la 200 de euro pentru o operatie”, spune doctorita. „Sunt destui, fie ei persoane fizice, fie angajati ai unor firme, care vor, de exemplu, sa le eliberezi o autorizatie mai repede si iti dau ceva – niste cafea, niste whisky, cateva sute de mii…”, povesteste functionarul. „In general, ma feresc sa iau cadouri. Banii sunt mai usor de palmat. Si nu iau decat la contraventii marunte, cand nu a fost pus in pericol nici un alt sofer sau vreun pieton”, marturiseste politistul.rnPotrivit unui studiu comandat de Banca Mondiala, fiecare roman in varsta de peste 18 ani plateste, anual, in medie trei milioane de lei drept spaga, mita, atentie sau cadou in cadrul sistemelor de sanatate, invatamant, administratie ori ordine publica. Reprezentantii firmelor private spun ca aloca si ei acestui scop cam trei procente din veniturile companiei. Mai exact, aproximativ doua miliarde de euro in bani sau cadouri ajung in acest mod, in fiecare an, in buzunarele a circa 500.000 de functionari publici (asta daca apreciem ca doar jumatate din acestia accepta sau au acces la astfel de surse de completare a veniturilor).rn
rn
rnCUM SE IMPARTE MITA?rn
rnSpaga platita de romanul mediu: t3 mil. leirn
rnSpaga platita de firme: t3% din veniturirn
rnSpaga incasata (estimare): t2 mld. eurorn
rnNumar beneficiari: tcca. 500.000.rn
rn
rnCUM SA CHELTUIESTI MAI MULT DECAT AIrn
rnLa sfarsitul lui octombrie, bancile romanesti aveau in derulare credite in valuta in valoare totala de 244.401 miliarde de lei si credite in lei in valoare de 153.964 miliarde de lei. Pe categorii, creditele de consum erau pe primul loc, cu 75.873 de miliarde, urmate de cele ipotecare si imobiliare, cu 31.540 de miliarde. „Am dat imprumuturi incepand cu pensionari, pentru un frigider, un aragaz sau un televizor, si terminand cu oameni de afaceri din Top 300, pentru un teren de peste 100.000 de euro”, spune Viorica Turcu, ofiter de credite intr-o banca bucuresteana. Cardurile de credit sau cele de debit cu descoperire de cont sunt si ele din ce in ce mai la moda. Cat despre casele de ajutor reciproc, acestea sunt inca preferate de multi salariati si pensionari, pentru ca formalitatile de obtinere a unui imprumut sunt mult mai simple decat in cazul bancilor. Banii obtinuti in acest mod nu sunt evidentiati, din pacate, in nici o statistica si nu putem decat banui amploarea acestor credite pe termen scurt.rn
rn
rnCREDITELE I-AU INNEBUNIT PE ROMANIrn
rnCredite in derulare: tcca. 10,5 mld. eurorn
rnCredite acordate in ultimul an: tcca. 4 mld. eurorn
rnNumar beneficiari: tcca. 3 mil.rn
rnCreditele de consum: tcca. 2 mld. eurorn
rn
rnAFACERILE ILEGALE SUBTIAZA BUGETULrn
rnServiciile de informatii spun ca economia subterana reprezinta 40% din PIB. Ceva mai optimist, seful Autoritatii Nationale pentru Control, Ionel Blanculescu, vorbeste de 25% din PIB. Institutul National de Statistica vede lucrurile si mai in roz: economia neagra si gri inseamna cam 18% din produsul intern brut. „Adevarul e ca nimeni nu-si plateste toate darile la stat, ca ar insemna sa nu-ti mai ramana aproape nimic. Asa ca, daca nu mi se cere factura sau chitanta, nici nu ma ofer sa emit. In acest mod, voi avea intotdeauna un profit minim in contabilitate si bani multi in buzunar”, spune George Marian, asociatul unei firme de web design. Daca evaziunea fiscala din partea firmelor reprezinta circa o treime din economia subterana, restul e reprezentat fie de evazionistii persoane fizice, fie de afaceri total ilegale: trafic de droguri, prostitutie, jocuri de noroc clandestine, spalare de bani, din care se castiga alte miliarde de euro.rn
rn
rnSTATUL PIERDE BANI GREIrn
rnEconomia subterana: t18% – 40% din PIBrn
rnPonderea evaziunii fiscale a firmelor: tcca. o treimern
rnCat pierde statul: t0,75 – 1,5 mld. eurorn
rnCat castiga firmele: t3 – 7 mld. eurorn
rn
rnBANI BUNI DIN MUNCA LA NEGRUrn
rn18 milioane de cetateni romani au 18 ani si peste. Din acestia, 6,09 milioane de pensionari, 4,45 de milioane de salariati, 0,54 milioane de someri. Asta inseamna putin peste 11 milioane. Se afla la studii, in tara si peste hotare, in jur de un milion de persoane, inca 100.000 isi satisfac stagiul militar sau se afla in detentie, 150.000 sunt patroni, iar alti circa 900.000 se declara liber profesionisti. Chiar si luand in calcul cea mai generoasa estimare privind numarul romanilor aflati la munca in strainatate, respectiv trei milioane, tot raman alte doua milioane de persoane care nu sunt cuprinse in nici o categorie si care pot fie sa lucreze pe cont propriu in agricultura, fie sa munceasca la negru. Potrivit Inspectiei Muncii, numai 0,43% din numarul angajatilor firmelor verificate in 2003 lucrau fara forme legale. Extrapoland, am avea cam 20.000 de lucratori ilegali, desi alt surse vorbesc de circa un milion. „La noi in fabrica nimeni nu are carte de munca si suntem cam 50 de salariate”, povesteste galateanca Emilia T., care lucreaza la o firma de confectii textile. Mai mult, numarul celor care muncesc la negru e ingrosat de unii din cei care au un serviciu legal. „Eu sunt mecanic la un service din Bucuresti si, dupa terminarea programului, mai fac cate un ciubuc, fie la mine in garaj, fie chiar in service, daca ma inteleg cu paznicul”, explica cum obtine un ban in plus Nelu Tudor. La un venit mediu lunar de doar 50 de euro, muncitorii ilegali ar putea castiga pana la 0,6 miliarde de euro anual. rn
rn
rnCAT SE CASTIGA DIN MUNCA LA NEGRUrn
rnRomani fara ocupatie oficiala: tminimum 2 mil.rn
rnLucratori la negru (Inspectia Muncii): tcca. 20.000rn
rnLucratori la negru (estimare): t1 mil.rn
rnCastiguri anuale (estimare): t0,6 mld. eurorn
rn
rnINTRE TALCIOC SI BURSArn
rn”Cand ajung la fundul sacului, mai duc in talcioc cate un tablou sau niste carti”. Aceasta, alaturi de amanetarea bijuteriilor, este strategia de supravietuire a multor romani, mai ales a celor mai in varsta. Altii renunta la un bun pentru a achizitiona altul. „Acum trei ani, am vandut 10 hectare de teren arabil in Arges, mostenire de la parinti, si am putut sa-i iau o garsoniera fiicei mele”, explica bucuresteanul Tudor Voinea. Nu putini speculeaza diverse tendinte ale pietei, mai ales ale celei imobiliare. „Stiu pe cineva care a cumparat un teren nu foarte mare in Valenii de Munte, la un pret bun, l-a impartit in cinci si pe una din parcele a construit o casa. A vandut cele patru parcele ramase de trei ori mai scump. Acum face din nou aceeasi figura”, povesteste A.V., agent imobiliar din Capitala. Cat despre cei care castiga (sau pierd) investind in actiuni, acestia sunt inca putini: numai aproximativ 10-12.000 de romani se pot lauda ca au habar cu ce se mananca bursa si ca joaca regulat.rn
rn
rnALTE SURSE DE VENITrn
rnImediate: tamanetarea bijuteriilorrn
rnRapide: tvanzarea cartilor, tablourilor, masinilorrn
rnMai greoaie: tvanzarea terenurilor si cladirilorrn
rnSpeculative: tbursa, imobiliarele