Contributia de asigurari sociale de sanatate se deduce din dividende si doar diferenta se impoziteaza cu impozitul pe dividende?


Roxana Iorga – Bucuresti



In Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede obligativitatea platii unei contributii banesti pentru asigurarile de sanatate stabilita sub forma unei cote de 6,5% aplicata asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care persoana fizica nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai jos:

a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;


b) venituri din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar, daca este singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia.


c) venituri din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);


d) indemnizatii de somaj si alocatii de sprijin;
Potrivit Normei metodologice din 2005 privind contributia de asigurari sociale de sanatate, asa cum a fost modificata de Ordinul nr. 269/2005, pentru veniturile impozabile din dividende, obligatia platii contributiei de 6,5% revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata dividendelor. Prin veniturile din dividende si dobanzi se inteleg veniturile din investitii, inclusiv castigurile din transferul titlurilor de valoare, asa cum sunt definite acestea in Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.


In ceea ce priveste impozitul pe dividende, in Codul fiscal se prevede ca veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16% din suma acestora, obligatia calcularii si retinerii impozitului revenind persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Nu se prevede, asa cum se intampla in cazul veniturilor din salarii, ca din veniturile impozabile din dividende se deduc contributiile obligatorii.
In concluzie, si impozitul pe dividende, si contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza luand in calcul valoarea bruta a dividendelor.




Cum se calculeaza impozitul pe profit la 31.03.2006 in cazul in care in anul 2005 s-a inregistrat o pierdere contabila de 20.423 lei, care in februarie 2006 s-a acoperit din alte rezerve, iar pierderea fiscala a fost de 653 lei?

Mioara Mateescu – Bucuresti





Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.


Pierderea fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Faptul ca pierderea a fost acoperita contabil in luna februarie nu influenteaza baza de calcul a impozitului pe profit. Practic, pierderea fiscala de 653 lei va diminua profitul impozabil realizat in perioada fiscala, respectiv va majora pierderea fiscala. Calculul are loc extracontabil, in registrul de evidenta fiscala.





Care este regimul fiscal al cadourilor oferite angajatilor cu ocazia zilelor de 8 Martie, de Paste si de Craciun, atat din punctul de vedere al impozitului pe venit, cat si al impozitului pe profit?

Catinca Rosu – Vaslui




Potrivit Codului fiscal, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, cadourile oferite salariatilor si veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.


Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile reprezentand cadouri oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se incadreaza la cheltuieli sociale. Acestea sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/ 2003 – Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Cheltuielile sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
In concluzie, cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate anterior, cadourile oferite salariatilor care nu au copii minori sau cele care depasesc valoarea de 150 lei reprezinta avantaje primite de salariat si trebuie incluse in venitul impozabil al persoanei fizice.
In aceste conditii, fiind impozitate la angajat, aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.


Mai poate exista si un alt caz: cadourile sunt oferite in conditiile prevazute de Codul fiscal la titlul III – Impozitul pe venit – dar depasesc limita cotei de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Ceea ce depaseste limita reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, dar nu se impoziteaza la salariat.



Ce conditii trebuie sa indeplineasca contractele de sponsorizare pentru a fi legale? Sponsorizarile in numerar se iau in calcul? Daca nu, cum se procedeaza?

Adrian Petrescu – Bucuresti




Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare si a Instructiunilor de aplicare a acesteia, sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.


Sponsorizarea se realizeaza numai pe baza de contract incheiat in forma scrisa intre sponsor si beneficiar, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor.
De o sponsorizare poate beneficia orice persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific – cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice. Pentru aceste activitati, pot fi beneficiare ale sponsorizarii si institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice. De asemenea, pot fi sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite anterior.


O persoana fizica poate beneficia de sponsorizare daca are domiciliul in Romania si desfasoara o activitate in unul dintre domeniile prevazute mai sus, activitate recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.

In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar astfel:


– la pretul de vanzare al sponsorului, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt produse de catre acesta;


– la pretul de cumparare de pe piata, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt achizitionate in scopul sponsorizarii, fapt dovedit pe baza documentului justificativ de cumparare;


– la valoarea in vama pentru bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare, stabilita conform prevederilor legale.


Sponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului. Este interzis ca prin operatiunea de sponsorizare sponsorul sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala anterioara, concomitenta sau ulterioara activitatii sponsorizate in favoarea acestora sau a altor persoane.


Asa cum reiese din textul legii, sponsorizarea poate consta atat in bunuri materiale, cat si in mijloace financiare. Inregistrarea in contablitatea sponsorului a valorii sponsorizarii se face astfel:
6582 = 5121/5311, daca sponsorizarea se face cu numerar, sau
6582 = 3xx, daca sponsorizarea se face in bunuri.