Un subiect extrem de sensibil este cel pe care îl generează împrumuturile la vestitele Case de Ajutor Reciproc – C.A.R.-uri, care au împânzit toata țara.

”Nu spunem că nu este ”bine” că bunicii noștri au unde să se împrumute, mai ales că pensiile sunt la un nivel scăzut, iar pentru unii dintre ei chiar aproape de pragul subzistenței, însă haideți să vedem limitele în care se poate extinde o executare silită a unui C.A.R. și care sunt pârghiile prin care puteți scăpa de o asemenea executare silită”, arată avocatul Adrian Cuculis, pentru indrumari-juridice.eu.

Trebuie menționat că împrumutații la C.A.R. plătesc dobânzi mai mari decât la bănci, deși activitatea C.A.R.-ului este, cel puțin în teorie, una nepatrimonială. ”Nu-i așa că e o contradicție? În condițiile în care sunt fără scop lucrativ, de ce ar adăuga dobânzi la banii pe care îi oferă spre împrumut?”, întreabă avocatul.

De reținut este faptul că toate C.A.R.-urile au un statut, respectiv un act prin care își reglementează activitatea. Or, dacă spun că sunt fără scop lucrativ, atunci nu pot pune asemenea dobânzi, fiindcă este ilegal, mai arată sursa citată.

”C.A.R.-ul, înainte de a începe executarea silită, are obligația să vă propună o variantă prin care să nu ajungeți în executare silită, dacă nu a făcut asta, atunci iarăși executarea silită este ilegală”, explică avocatul Adrian Cuculis.

Astfel, OUG 52/2016, referitoare la protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii bancare și non bancare de împrumut, specifică foarte clar acest lucru. Pentru protecția persoanelor care apelează la astfel de instituții și tocmai pentru a nu-și pierde casele prin metode ilegale de executare silită, începând cu 2016 C.A.R.-urilor le este interzis să pună ipotecă imobiliară pe bunurile debitorilor.

Articolul 129 din mai sus menționatul act normativ prevede că: ”Se interzice caselor de ajutor reciproc şi caselor de amanet înregistrate în Registrul de evidenţă prevăzut la art. 5 lit. g) din Legea nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor persoane care nu sunt creditori în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, să acorde credite garantate cu un bun imobil ori care implică un drept legat de un bun imobil”.

Casa de Ajutor Reciproc – C.A.R. este o asociaţie de persoane fizice, salariate sau care obţin venituri de natură salarială. De asemenea, C.A.R.-ul poate fi organizat și să primească membri din rândul pensionarilor, dealtfel cei mai vulnerabili în cazul semnării unor contracte de împrumut.

Totuși, să nu uităm ca aceasta formă de organizare, sub forma C.A.R.-ului, nu este nimic altceva decât o instituție financiară nebancară – IFN, atrage atenția avocatul.

Astfel, legea 93/2009 este principal reglementator al acestui tip de activitate și orice abatere de la legea menționată mai sus, în virtutea căreia funcționează IFN-urile, este considerată ilegală și poate conduce la anularea unei posibile executări silite, arată sursa citată.

”Astfel, dacă începe împotriva dumneavoastră o executare silită este legitim să opinăm că C.A.R.-ul NU are dreptul să adauge nicio sumă suplimentară peste suma împrumutată, or în condițiile în care nu are scop patrimonial, banii împrumutați de la C.A.R. nu sunt purtători sub nicio formă de dobândă.

Dacă observați astfel de activități în cadrul contractului de acordare a creditelor pentru întrajutorare, este clar că discutăm despre o activitate ilegală, o executare silită ilegală, care poate fi combătută cu ajutorul contestației la executare silită”, conchide avocatul Adrian Cuculis.

 

 

 

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: