Potrivit celui mai recent raport de activitate al Gărzii Financiare, anul trecut au avut loc peste 124.000 de controale, în cursul cărora s-au aplicat mai mult de 38.000 de amenzi, în valoare totală de 83 de milioane de lei. La acestea se adaugă controalele făcute de inspectorii Fiscului de aproximativ 257.000 lei, acțiuni de control  în urma cărora au fost stabilite obligații suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 8,5 miliarde de lei. Nu au lenevit deloc nici cei de la Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor. În 2011 (de când datează cele mai noi informații disponibile), inspectorii ANPC au efectuat 111.000 de controale soldate cu sancțiuni (au fost aplicate amenzi de 125 de miliaone de lei și au fost identificate produse neconforme în valoare de peste 110 milioane de lei). Cel mai bine par să stea la capitolul nereguli depistate cei de la Inspecția Muncii: în 2011 au efectuat cam 193.000 de controale, în urma cărora au aplicat peste 220.000 de sancțiuni (din fericire pentru firmele verificate, numai 27.000 dintre acestea au fost amenzi, marea majoritate fiind avertismente). ANSVSA a desfășurat și ea, în 2011, aproape 145.000 de controale, finalizate cu 3.100 de amenzi în valoare de 4,4 milioane de lei.

În total, așadar, cam 850.000 de verificări pe an din partea celor mai importante cinci instituții cu atribuții de control în domeniul economic. Având în vedere că numărul firmelor active era, potrivit ONRC, de aproape 700.000 în 2012, rezultă că fiecare întreprinzător autohton este „călcat“ de autorități cel puțin o dată pe an. Iar dacă scădem destul de numeroasele firme active doar cu numele sau pe cele greu abordabile (de exemplu, nu mai funcționează la adresa declarată sau au sediul în localități situate la 50-100 de kilometri de reședința de județ, eventual accesibile pe drumuri în stare proastă), reiese că o bună parte din antreprenori sunt vizitați de inspectorii statului de mai multe ori pe an.

Programul de guvernare al USL prevedea „Single Control Act/Aplicarea registrului unic de control. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaşi agent economic (prin coordonarea între instituțiile statului). Un singur control la doi ani, cu tematică prestabilită și preanunțată și cu durată maximă (30 de zile pentru IMM și 90 de zile pentru marii contributori)“. Deocamdată, însă, lucrurile par a merge exact la fel ca înainte.

Nod în papură

„Problema nu ar fi că se fac controale, ci că inspectorii au planuri de amenzi și, în consecință, încearcă din răsputeri să găsească nereguli. Uneori, în goana după erori, se contrazic între ei: acum șase luni a venit un control de la ITM care mi-a dat o amendă pentru modul în care făcusem o mențiune în registre, iar acum o lună a venit un inspector nou, care mi-a zis că procedasem corect prima oară. Din fericire, cel de-al doilea mi-a dat doar avertisment“, povestește proprietara unei companii de mobilier și decorațiuni din Timișoara. Ca să evite repetarea situației, aceasta l-a pus pe inspector să-și pună semnătura și ștampila lângă modificare.

Alteori, reprezentanții statului exagerează cu bună știință gravitatea faptei. „Pentru 20 de lei în plus în casă m-au amenințat cu o amendă de 40.000 de lei. Până nu i-am mituit, în baie și cu apa curgând, după cum tot ei m-au sfătuit, nu am scăpat. Altădată, pentru că vânzătoarea i-a dat unui comisar în civil rest un leu din portofelul propriu, ne-au dat 10.000 de lei amendă“, își amintește patronul unui magazin de îmbrăcăminte din Capitală.

Patronii se mai plâng și că, din comoditate, inspecțiile au loc pe criterii de proximitate și vizibilitate. „Când i-am întrebat ce au cu mine de mă tot vizitează la fiecare două-trei săptămâni, mi-au spus că le sunt la îndemână. Dacă ești corect și lucrezi la lumina zilei, vei fi mereu ținta controalelor din partea statului. Însă dacă știi să te ascunzi, ai mari șanse să nu dea de tine niciun inspector“, afirmă patroana unei firme de distribuție din Cluj. „La noi în domeniu, de pildă, se poartă depozitele clandestine, la adrese nedeclarate, unde poți fi aproape sigur că nu te găsește nici ANAF, nici Garda Financiară, nici OPC-ul și nici ITM-ul. Din câte știu eu, Ilfovul este împânzit de astfel de depozite ilegale, unde toată activitatea se desfășoară fără acte. Dar e mai simplu pentru autorități să vină la mine, că știu unde mă găsesc, și să purice fiecare document doar-doar or găsi ceva în neregulă“, adaugă ea.

Care este atitudinea corectă în cazul unei inspecții? Experții spun că trebuie adoptată o atitudine fermă, dar în același timp echilibrată și deschisă, iar în cazul în care apar dezacorduri cu privire la concluziile inspectorilor (de exemplu, organele de control exagerează gravitatea neregulilor depistate) sau la modul în care se desfășoară controlul, trebuie să se apeleze la drepturile legale de a fi asistat de consilieri/avocați ori de a-și preciza în scris punctul de vedere. O bună cunoaștere a legislației va fi întotdeauna de ajutor. În cele din urmă, contestarea sancțiunilor considerate nedrepte trebuie să aibă loc de fiecare dată.

„Problema este că mulți patroni ori angajați din privat își pierd cumpătul atunci când li se anunță un control. Unii devin agresivi, în timp ce alții se supun fără luptă. Țin minte cum, la un moment dat, au venit doi comisari de la Garda Financiară într-un control inopinat la depozitul nostru din București, iar șeful de depozit a început să pregătească ce să le ofere – bani sau marfă“, povestește Andrei Tudor, unul dintre asociații unei firme de materiale de construcții din Oradea. „Noroc că eram acolo și l-am temperat. Mi se părea absurd să ne gândim să-i mituim când noi lucrăm  (sau cel puțin încercăm să o facem)sută la sută legal. În cele din urmă, s-a dovedit că aveam dreptate – nu au găsit decât o foarte mică eroare și am scăpat cu un avertisment“, adaugă bărbatul.
Câteodată, însă, atitudinea echilibrată nu servește la nimic. „Când sunt puși pe luat șpagă, nu te mai ajută nimic. Poate doar DNA-ul, însă riști să-l înfunzi pe unul și să devii ținta răzbunărilor celorlalți“, povestește Codruț, patronul unui magazin dintr-o comună de lângă Piatra Neamț. El dezvăluie cum „într-o zi, după un control la care nu găsise mai nimic, un comisar de la Garda Financiară m-a luat la o discuție de vreo trei ore în barul de lângă magazin și atât mi s-a plâns de viața lui grea, de salariul mic, de situația familială, încât până la urmă i-am dat o șpagă de 100 de euro, numai să mă lase în pace“.

Puterea exemplului?

Abuzurile funcționarilor statului în relația cu IMM-urile ajung, uneori, să fie răzbunate. În decembrie 2010, comisarul Laurențiu Zamfir de la Garda Financiară Constanța a fost condamnat de Curtea de Apel Constanța la un an și șase luni de închisoare pentru luare de mită. Tot o pedeapsă cu suspendare, dar de trei ani, a primit și colegul său de la Protecția Consumatorilor Vrancea, Costel Voinea. Decizia a fost luată de Tribunalul din Focșani în urmă cu doar câteva zile, judecătorii constatând că fostul comisar OPC se face vinovat de luare de mită în timpul controalelor efectuate la firmele din județ. Inculpatul i-ar fi presat pe diverși patroni să-i ofere bani, dar și carne, vin ori tâmplărie termopan în schimbul renunțării la aplicarea unor amenzi.

Fostul șef al OPC Bihor, Sebastian Secoșan, a fost condamnat și el, în noiembrie anul trecut, la doi ani cu suspendare de Curtea de Apel Oradea pentru că, în 2011, ar fi luat mită 300 de euro de la patronul unui magazin de etnobotanice. Tot un șef, de această dată la Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, a fost condamnat, în 2011, la trei ani și jumătate de închisoare pentru trafic de influență, pedeapsa fiind confirmată, în 2012, și de Curtea de Apel Timișoara, și de Înal­ta Curte de Casație și Justiție. Cornelia Corescu a fost acuzată de procurori că ar fi pretins 10.000 de lei de la un om de afaceri din județ în schimbul anulării unor amenzi primite de firma acestuia.

Însă antreprenorii spun că astfel de condamnări sunt doar o picătură într-un ocean de abuzuri și corupție și că exemplele confraților lor ajunși în fața judecătorilor nu par să-i descurajeze în vreun fel pe inspectorii puși pe căutat nod în papură.


Te-ar putea interesa și: