Sarbatoarea din 26 decembrie îi indeamna pe credincioși să se adune în cinstea Maicii Domnului. Cuvântul „sobor” ne aduce aminte că Maica Domnului trebuie preaslăvită, în mijlocul tuturor Sfinților fericiți din ceruri și adunarea noastră de pe pământ este însoțită de cetele tuturor Sfinților și Îngerilor din ceruri.

Predica Sfantului Ierarh Proclu la Soborul Maicii Domnului

„Cine a cunoscut, cine a auzit ca Dumnezeu S-a salasluit necircumscris in pantece, Cel pe care cerurile nu l-au cuprins, iar pantecele nu L-a ingradit, ci din Fecioara S-a nascut nu doar simplu Dumnezeu, nici doar simplu om. Cel ce astazi S-a nascut, poarta care odinioara era a pacatului a aratat-o usa a mantuirii.

Caci acolo unde sarpele a varsat veninul prin neascultare, acolo Cuvantul, prin ascultare, intrand in altar, S-a intrupat. Acolo unde s-a ivit cel dintai ucenic al pacatului, Cain, acolo izbavitorul neamului omenesc, Hristos, fara de samanta a odraslit, fara a se rusina iubitorul de oameni de durerile nasterii din femeie”, spunea Ierarhul in predica.

Soborul Maicii Domnului

Sfântul Iosif se trăgea din seminţia lui David şi a lui Solomon adică era din neam împărătesc. El şi-a luat nevastă pe Salomeea, fiica lui Agheu, care i-a născut patru băieţi: Iacob, Simon, Iuda şi Iosie şi două fete: Estera şi Tamar (sau Marta).

După ce a murit Salomeea, femeia lui Iosif, el a petrecut multe zile în curăţenie şi fără prihană. Pentru aceasta a fost ales să fie logodnic şi păzitor al fecioriei Maicii Domnului. A primit cinstea de a fi numit tatăl lui Iisus pentru că avea o viaţă desăvârşită şi plină de fapte bune. Cu adevărat a fost bărbat vrednic de l-a ales Dumnezeu şi l-a făcut slujitor al Tainei mântuirii oamenilor. La optzeci de ani a primit-o în grijă, mai întâi ca logodnică pe Preacurata Fecioară Maria spre păzirea fecioriei ei şi nu spre însoţire trupească, şi-i slujea ei ca Maică a Domnului şi ca Doamnei şi stăpânei sale şi a toată lumea.

Dreptul Iosif slujea în felul acesta şi lui Dumnezeu şi Pruncului născut din Dânsa, cu bună cucernicie şi cu frică. Le-a câştigat hrană cu truda şi cu osteneala mâinilor lui, deoarece chiar dacă era de os împărătesc era sărac.

A murit la o sută zece ani şi s-a dus la părinţii săi în iad şi le-a dus vestea cea bună plină de bucurie a venirii lui Mesia, cel ce eliberează şi mântuieşte neamul omenesc, Hristos Dumnezeu căruia I se cuvine slavă în veci, scrie click.ro.

 

Ce este interzis pe 26 decembrie

Tradiția spune că pe 26 decembrie este interzis să bârfești, să înjuri și să uneltești împotriva celorlalți. Se spune că cei care se răzbună sau doresc să își incheie socotelile cu cei din jur astăzi vor suferi pierderi.

Se mai spune că de la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase. Că altfel nu se mărită. Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul – se va strica recolta ce va să vie şi toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă, scrie romaniatv.net.

Pentru cea de-a doua zi de Craciun, în fiecare zona din țară s-a împământenit un obicei specific.

În Bistrita Năsăud, spre exemplu, oamenii colindă casa preotului, iar în Alba feciorii își cheamă mândrele la joc. Se spune că persoanele care dansează cel mai mult și cel mai aprig vor fi sănătoase tot anul.