Raportul vizează Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovenia. În ceea ce privește cheltuielile în raport cu PIB-ul, numai Slovenia și Serbia sunt în fața Bulgariei.
Bulgaria este cea mai amenințată în ceea ce privește exporturile. Țara are al doilea cel mai mare raport al exportului vizavi de PIB, conform datelor din 2019 (după Slovenia). Având în vedere imprevizibilitatea cu privire la evoluția pandemiei, incertitudinea privind canalele de distribuție și posibilitatea unei încetări bruște a schimburilor comerciale, acestea constituie un risc deosebit de mare pentru economia țării, se arată în analiză.
Bulgaria a intrat în criză cu a treia cea mai scăzută rată de șomaj din regiune și, deși pandemia crește nivelul acesteia, conform prognozelor Băncii Mondiale din 2021, va reveni la nivelurile anterioare de 4,5%. Sectoarele cele mai afectate de coronavirus sunt cele cu cea mai mare pondere de angajați, doar în turism ponderea lor este puțin peste 28% din numărul total de angajați din țară. În același timp, sectoarele mai puțin afectate – IT și agricultura – reprezintă doar 7,3% din numărul de angajați în țară.
Din punct de vedere al sănătății, majoritatea țărilor din sud-estul Europei au acționat decisiv și rapid la începutul pandemiei, impunând măsuri stricte pentru limitarea infecției. Coeficientele de infectare în regiune erau cu mult sub nivelurile globale în perioada în care țările din întreaga lume începeau din nou să își redeschidă economiile.
Majoritatea țărilor din regiune se bazează foarte mult pe sectoarele care se așteaptă să fie cel mai afectate de criza economică cauzată de COVID-19. Sectoarele care nu sunt atât de afectate reprezintă în prezent o pondere prea mică din PIB-ul economiilor, pentru a echilibra efectele negative.
Țările din sud-estul Europei au câteva avantaje la debutul crizei economice. Cele mai multe dintre ele au un nivel scăzut al datoriei publice în momentul anunțării stării de urgență. Acest lucru permite, la rândul său, guvernelor să pună în aplicare măsuri economice cuprinzătoare pentru a sprijini întreprinderile și persoanele fizice, fără a pune prea multă presiune pe datoriile guvernamentale, se arată în analiză.
Conform prognozelor din acest moment, doar 7 din 11 țări vor putea recupera anul viitor nivelurile PIB-ului din 2019. Principalele sectoare în cele mai multe dintre țări sunt exact sectoarele care se așteaptă să fie cele mai afectate de criză, în timp ce industriile avantajate de coronavirus dețin o mică pondere din toate acestea, ceea ce le va împiedica să se transforme într-un factor de echilibru.
În cea mai bună poziție pentru a face față efectelor coronavirusului în regiune este Albania, al cărei sector agricol puternic o poate readuce la creștere. Albania are șanse mari de a își reveni, fără a fi nevoie să cheltuiască sume mari – ea va cheltui fonduri în valoare de 2,8% din BB pentru acest obiectiv. Moldova își poate reveni și ea cu succes, tot datorită dezvoltării bune a domeniului agricol.
Liderul regional în ceea ce privește cheltuielile, Slovenia, va cheltui sume echivalente cu peste 13,6% din PIB. Guvernul speră că aceste măsuri vor putea atenua consecințele economice negative, deoarece previziunile arată că economia acesteia nu se va redresa în 2021 la nivelul de dinainte de pandemie. Cu toate acestea, Slovenia este cel mai puțin expusă la șocurile PIB-ului, ce vin din consumul privat și cheltuielile brute de capital, potrivit Ѕeenews.
Situația în România este similară. România a avut o rată de șomaj extrem de scăzută înainte de criză și prognosticul este că acea rată a ocupării forței de muncă va fi greu de atins. Ca și Slovenia, România nu va atinge anul viitor nivelul PIB-ului de dinainte de recesiune.
Croația este una dintre țările care se prezintă cel mai bine în ceea ce privește măsurile impuse inițial pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Cu toate acestea, se pare că PIB-ul țării nu își va reveni în 2021, chiar dacă așteptările legat de șomaj vor fi mai favorabile.
