Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat suma record de 11,6 mld. euro, echivalent, de pe pieţele externe în 2020, respectiv 8,8 mld. euro şi 3,3 mld. dolari, aproape dublu faţă de nivelul programat la începutul anului, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci aproape 2,3 mld. euro.

Deficitul bugetar a ajuns la peste 9% la finalul anului trecut, iar pentru acest an este previzionat un minus de 7%. Situația este evident gravă în finanțele publice, iar speranța unora că nu ni se poate întâmpla nimic cât timp suntem sub cupola Uniunii Europene este spulberată de un exemplu din apropierea granițelor noastre.

Grecia este membră a UE și nu a fost ferită de dezastrul social din anii 2015-2016, când efectele unui buget de stat construit pe împrumuturi și pe baze nesănătoase au dus țara la un pas să iasă din Zona Euro.

O zonă care asigură venituri sigure statului

Exemplul Greciei ne pune în situația de a fi atenți de sănătatea bugetului României. Un buget care trebuie să găsească soluții pentru a crește volumul finanțării. Iar una dintre surse vine din industria tutunului.

Această zonă este una dintre cele mai stabile când vine vorba de contribuțiile la bugetul de stat. Industria a cotizat anul trecut peste 3,6 miliarde de euro la buget, bani proveniți din accize și impozite.

Ba mai mult, industria tutunului este printre puținele în care România exportă mai mult decât importă. În 2019, România a exportat produse din tutun în valoare de 949 de milioane de euro. Importurile s-au ridicat la numai 365 de milioane euro. Practic, industria de tutun ne-a adus un plus în balanța comercială de aproape 600 de milioane de euro.

O industrie cu creșteri consistente

De altfel, potrivit Eurostat, ţara noastră este al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia.

De asemenea, industria tutunului de la noi este una cu creșteri consistente în ultimii ani. Spre exemplu, în 2019 companiile din domeniu au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 5 miliarde de euro, cu 17% mai mare decât cea din anul precendent.

Aceste cifre sunt cu atât mai importante cu cât 80% din banii care se învârt în această industrie ajung în conturile statului român prin accize și impozite.

Totuși, statul român ar putea să colecteze chiar mai mulți bani. Asta în condițiile în care România numără peste 4 milioane de fumători.

Accize de cinci ori mai mici pentru tutunul încălzit

În anul 2015 au intrat pe piața românească produsele de tutun încălzit.. În acest moment aceste produse înseamnă peste 3% din piața de tutun din România. Adică undeva în jurul sumei de 150 de milioane de euro.

Problema apare însă la accizarea acestor produse. Accizele aplicate produselor din tutun încălzit în România sunt de 5 ori mai mici decât accizele aplicate țigaretelor.

De la 1 ianuarie 2021, nivelul accizelor aplicate celor mai populare țigarete este de circa 11 lei/pachet de 20 de bucăți. La polul opus, în 2021, produselor din tutun încălzit li se aplică o acciză de 2,6 lei per pachet de 20 de stick-uri.  Avem o diferență de 8,4 lei pe care statul o pierde la fiecare pachet de tutun încălzit care se vinde în România. Și asta numai din accize.

Dacă adăugăm și celelalte taxe care se aplică tutunului comercializat în România, diferența crește. Din prețul unui pachet de țigări 15 lei merg la stat. În schimb, în cazul noilor produse, doar 5 lei ajung la buget. Așadar, fiecare pachet de produse din tutun încălzit vândut în locul unui pachet de țigări înseamnă circa 10 lei mai puțin la bugetul de stat.

Peste 40 de milioane de pachete cu acciză mică

Anul trecut s-au vândut în România peste 40 de milioane de pachete de tutun care se consumă prin încălzire. Asta ne arată că statul a pierdut peste 400 de milioane de lei din neaccizarea echitabilă a tutunului încălzit cu cel care se consumă prin ardere.

Suma poate nu este mare la nivelul statului român, dar aduc aminte începutul acestui articol: administratorii bugetului trebuie să găsească soluții pentru însănătoșirea finanțelor publice.

Mai trebuie luat în calcul și faptul că piața tutunului încălzit este în creștere la nivel mondial, iar România va urma, cel mai probabil, acest trend. Spre exemplu, în Grecia acest tip de tutun deține deja 11% din piață, iar în Lituania aproape 18%.

În Japonia, al cărei nivel al vânzărilor reprezintă aproximativ 55% din vânzările de produse din tutun încălzit la nivel mondial în 2019, cota de piață a acestor produse a atins 30%. În Coreea de Sud, a doua cea mai mare piață la nivel mondial, produsele din tutun încălzit au atins peste 15% din cota de piață.

În UE, cota de piață a produselor din tutun încălzit a crescut în mai multe State Membre. În alte state membre, produsele din tutun încălzit au atins o cotă de piață între 6 și 8%: în Republica Cehă, în Italia, Letonia, Portugalia și Slovacia.

O inițiativă blocată în Parlament

Cu toate acestea statul român evită echilibrarea accizelor plătite în cazul celor două tipuri de tutun. Spre exemplu, anul trecut a fost depusă o inițiativă legistivă în Parlament pentru a apropia nivelul accizelor.

Ciudat, dar această propunere a fost respinsă de Parlament, deși aprobarea ei ar fi adus mai mulți bani la buget. Asta în condițiile în care istoria ne-a arătat că scumpirea succesivă a produselor din tutun nu i-a determinat pe români să renunțe la ele.

Piața de desfacere a rămas una constant mare. Practic, avem de a face cu o industrie care aduce venituri sigure la buget. Despre cum a picat inițiativa legislativă în Parlamentul României voi scrie într-un articol viitor. Dar și ce presiuni au fost într-o țară vecină pentru a evita creșterea acestor accize.