Preşedintele a precizat sumele pe care le primeşte România din bugetul UE în 2014-2020 pe programe, el menţionând că în total este vorba despre un buget de 39,887 miliarde de euro, conform mediafax.ro

  • Bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 de miliarde de euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria UE când bugetul scade. În aceste condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului a locat direct este un lucru bun şi este cel mai mare procentaj de creştere din toate cele 27 de state.

  • Şi la coeziune şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care vor fi în program de asistenţă se asigură un top-up de 10%.

  • S-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune, cu cofinanţare 85% din partea UE, ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat. Prefinanţarea s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele în general şi 4% pentru cele care în 2010 au fost în acord de asistenţă. România se încadrează la prefinanţare 4%.

  • România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care au creştere bugetară. Creşterea este de 18%. S-au obţinut pentru diverse sistemele de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România. Una dintre cele mai importante facilităţi este că TVA-ul este eligibil, deci cu cât vom avea un TVA mai mare, cu atât va aduce din bani europeni în bugetul de stat. Deductibilitatea TVA-ului aduce în bugetul de stat circa 2 miliarde de euro.

  • În ceea ce priveşte Siria, Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedinte.

  • În ceea ce priveşte situaţia din Mali, preşedintele Frantei a făcut o prezentare. Estimarea este că operaţiunile militare se vor termina în următoarele 30 de zile. România a aprobat deplasarea în Mali a 10 militari şi pune la dispoziţie importante cantităţi de materiale pentru armata statului Mali.


UPDATE 4
Liderii UE au ajuns la un acord asupra bugetului multianual pentru perioada 2014-2020, a anunţat vineri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe contul său de twitter. ‘Există un acord! Consiliul European a ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual pentru restul deceniului. A meritat aşteptarea’, scrie Van Rompuy după peste 24 de ore de negocieri.

Herman Van Rompuy nu a furnizat detalii despre compromisul la care s-a ajuns între cei 27 de şefi de stat şi de guvern.

În textul propus dimineaţă de Herman Van Rompuy, suma angajamentelor pentru următorii şapte ani era de 960 de miliarde de euro, iar cea a plăţilor efective de 908,4 miliarde de euro. Conform unor surse europene, un buget de o astfel de valoare ar reprezenta o scădere de trei puncte procentuale în perioada 2014-2020 în raport cu cea precedentă. Ar fi primul buget multianual în scădere din istoria UE.

UPDATE 3
Reînceperea lucrărilor Consiliului European a fost amânată cu încă o jumătate de oră. Potrivit Euobserver.com, care citează oficiali europeni, România, Bulgaria şi Cehia şi-au exprimat nemulţumirea faţă de draft şi de aceea, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European operează modificări la draftul de buget pentru a îndeplini cerinţele statelor nemulţumite.

UPDATE 2 Discuţiile sunt în continuare tensionate la reuniunea Consiliului European. Deşi lucrările trebuiau să înceapă acum, acestea au fost amânate cu încă o oră pentru a se găsi o soluţie de compromis pentru statele nemulţumite de noul draft al bugetului.

UPDATE 1 Potrivit unor surse oficiale, citate de Evenimentul Zilei, oficialii europeni sunt optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui acord pe bugetul multianual la puţin timp după reluarea discuţiilor, la ora 13.00. Conform programului oficial al reuniunii, statele UE trebuiau să găsească o soluţie pentru cadrul financiar multi-anual 2014-2020 încă de ieri seară, urmând ca astăzi teme de discuţie să vizeze răspunsul UE la situaţia din Siria şi Mali.

Liderii Uniunii Europene discută astăzi, la summitul de la Bruxelles, asupra cadrului viitorului buget al UE pentru 2014-2020, ce prevede cheltuieli de 960 miliarde de euro. Potrivit Reuters, este pentru prima dată când bugetul multianual al UE cunoaşte o reducere netă de cheltuieli.
România va obține, cel mai probabil, 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creștere se va înregistra la plăți directe, de la 6, 5 miliarde de euro la 11 miliarde de euro. La summit-ul din  noiembrie, delegaţia României a reuşit majorarea plăţilor directe către agricultori cu 50%(de la 119 euro la hectar, în prezent, la 196 de euro, în 2020).
Cum se vede acordul
Acordul, despre care oficiali europeni afirmă că va fi finalizat în cursul zilei, constituie un compromis între ceea ce solicitau state nord-europene, precum Marea Britanie şi Olanda, care reclamau un buget mai auster, şi ţări din sud şi est, care doreau menţinerea cheltuielilor pentru agricultură şi infrastructură.

‘Suntem destul de încrezători că avem cadrul pentru un acord’, a declarat un oficial al UE, sub rezerva anonimatului, la scurt timp după ce liderii europeni au căzut de a acord asupra liniilor generale. ‘Acordul nu este complet finalizat, dar suntem siguri că va fi gata astăzi’, a indicat aceeaşi sursă.

Potrivit oficialilor, va fi operată o tăiere de circa 12 miliarde de euro faţă de precedenta propunere, de la summitul UE din noiembrie, încheiat fără niciun rezultat.

Aceasta reprezintă o reducere de circa 3% faţă de perioada 2007-2013, fiind pentru prima dată când bugetul multianual al UE cunoaşte o reducere netă de cheltuieli. Deşi foarte consistent ca cifră totală, în termeni anuali bugetul se apropie de 140 miliarde de euro, echivalentul a doar 1% din PIB al Uniunii.

Reducerile discutate vineri vizează în special un nou fond pentru proiecte de transport transfrontalier, energie şi telecomunicaţii, din care s-au tăiat peste 11 miliarde de euro, şi salariile şi beneficiile funcţionarilor Uniunii – o ţintă principală pentru Marea Britanie -, reduse cu circa 1 miliard de euro.

Aşa cum acordul trebuie semnat vineri de toţi liderii UE, el trebuie aprobat şi de Parlamentul European, un obstacol ce s-ar putea dovedi dificil de trecut. Preşedintele PE, Martin Schulz, a declarat că nu va accepta tăieri excesive.

În jur de 40% din cheltuieli vor fi dedicate agriculturii şi dezvoltării regionale, o situaţie care nemulţumeşte multe state nordice, care ar dori un buget mai dinamic.

În acelaşi timp, oficialii afirmă că în buget sunt prevăzuţi bani pentru măsuri de creştere economică, pentru cercetare şi pentru fonduri structurale adresate statelor afectate cel mai grav de criză, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.
Schimbări după pauză
La ora 11, ora României, lucrările s-au întrerupt şi vor fi reluate după o pauză de două ore. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, după ce a trimis noul draft de buget statelor membre. Multe dintre statele membre ale UE şi-au exprimat nemulţumirea faţă de conţinutul acestuia.
Astfel, în acest stadiu provizoriu al discuţiilor, putem spune că ţările nordice au avut câştig de cauză, în condiţile în care au obţinut majorările pe care le doreau la capitolul cercetare: 126 de miliarde de euro. Draftul anterior avea alocate 91 de miliarde de euro.

În schimb, perdanţii provizorii ar fi statele interesate de politica agricolă comună, în condiţiile în care fondurile au fost reduse de la 420 de miliarde de euro la 373 miliarde de euro. S-a înregistrat şi o reducere la nivelul fondurilor de coeziune, de 30 de miliarde de euro, de la 354 miliarde de euro la 324 miliarde de euro.