Liderii turci se tem de o a doua încercare de revoltă militară în Turcia, după eşecul recentei lovituri de stat. Mai multe unităţi militare importante sunt încartiruite în bazele lor, iar președintelui Recep Tayyip Erdogan i-a luat mult timp pentru a reveni la Ankara de la Istanbul, aparent din cauza faptului că oraşul ce deserveşte capitala Turciei nu a fost considerat sigur în totalitate, scrie The Independent.

Temerile legate de o a doua lovitură de stat derivă din faptul că administrația Erdogan îşi dă seama că aderarea militarilor puternicei armate de 600.000 de soldaţi şi a aparatului de Intelligence la ideea unei lovituri este mult mai adâncă decât s-a suspectat inițial. Aproximativ 85 de generali și amirali, aproape un sfert din totalul de 375, au fost închişi marți de o instanță, semn că în opinia guvernului, complotul a implicat mai mulți ofițeri superiori decât mica clică ce a susținut public puciul eşuat. Alte surse sugerează că cifra adevărată a generalilor reținuți este de 125.

Arestările la nivel înalt continuă, cu consilierul preşedintelui Edrogan pe probleme de forțe aeriane, Lt. Col. Erkan Krivak, arestați marți. Militari din Armata a 2-a, care se luptă o rebeliune kurdă pe scară largă în sud-estul țării, au fost încartiruiţi în baze lor din regiunea cu pricina. Comandantul Armatei a 2-a, generalul Adem Huduti, este cel mai înalt comandant militar arestat. Porțile de intrare în baza principală a Corpului 3 de armată din Istanbul, care face parte, teoretic, din forţa de reacție rapidă a NATO, sunt blocate de camioane şi basculante municipale și vehicule grele, potrivit martorilor oculari.

"Le e frică de o altă tentativă de lovitură de stat", spune Asli Aydintasbas al Consiliului European pentru Relații Externe din Istanbul, arătând cu degetul spre natura extinsă a epurărilor corpului de ofițeresc superior și judiciar. Cei arestați pentru susținerea în secret a loviturii de stat, din cercul lui Erdogan, cum ar fi Ali Yazici, secretarul său militar. Soli Ozel, profesor de relații internationale la Universitatea Kadir Has din Istanbul, editorialist la ziarul Haberturk, spune că "numărul Candidaților Manciurieni" în rândurile superioare ale guvernului este extraordinar – o referire la filmul despre agenți secreți și "adormiţi" care a infiltrat conducerea politică în Statele Unite în 1950, la apogeul Razboiului Rece.

Epurările efectuată de Erdogan și administrația sa sunt interpretate de mulți turci și guverne străine ca o încercare de a scăpa de toți cei care nu sunt loiali şefului statului și Partidul Justiției și Dezvoltării AKP. Camera de Învățământ Superior a demis 1.577 de decani, iar Ministerul Educației Naționale a declarat că a concediat 15.200 de profesori, pentru legături cu mișcarea clericului musulman autoexilat Fetullah Gulen, acuzat ca a orchestrat lovitura de stat. Gulen și susținătorii săi au negat public orice legătură cu tentativa de lovitură de stat.

Este adevărat că preşedintele Erdogan și administrația sa văd în mod evident această lovitură de stat ca o scuză pentru a curăța armata, aparatul de stat și serviciul public de toţi cei care care nu le sunt loiali. Dar oficialii guvernamentali cred cu adevărat că există o conspirație foarte răspândită de către agenții Gulenişti "adormiţi", nu toți dintre aceştia fiind detectaţi și care pot fi capabili de acțiuni armate.

În timp ce guvernul vrea să dea impresia că forțele ce sunt în favoarea unei lovituri de stat au fost eliminate, restricțiile privind circulația formațiunilor militare arată că din contră, că autorităţile nu sunt deloc încrezătoare. "Guvernul a angajat toate resursele care i-au rămas pentru a se ocupa de lovitura de stat", spune profesorul Serhat Guvenc de la Departamentul de Relații Internaționale al Universităţii Kadir Has. "Țara pare foarte vulnerabilă." El crede că lovitura de stat din 15 iulie a fost condamnată să eşueze după ce soldații au tras în protestatari și au bombardat clădirea Parlamentului de la Ankara, dar spune că situația actuală este haotică și dificil de înţeles.

Prof. Ozel spune că Erdogan ar putea fi un lider mai puternic din cauza comportamentului său eroic în timpul încercării de lovitură de stat, dar va fi liderul unui stat mai slab. El spune că armata turcă "este ca un om care a suferit un accident vascular cerebral grav și va fi slăbită pentru o lungă perioadă de timp". Mulți comandanți militari de rang înalt au avut un comportament fără echivoc în momentele critice ale loviturii de stat, în timp ce așteptau să vadă ce parte va ieși câștigătoare.

Guvernul Erdogan nu poate oferi o garanţie pe termen lung în ce priveşte relaţiile sale cu SUA și UE, în timp ce se concentrează pe supraviețuirea sa pe termen lung. Erdogan poate fi satisfăcut în ce priveşte dorința sa pentru o președinție executivă condusă de el însuși, în urma loviturii de stat dejucate, dar puterea statului turc este vizibil diminuată. "Această armată, a doua ca mărime din NATO, este acum o armată ruptă", spune Prof. Ozel. Şi alte instituții de stat au fost lovite sau au devenit ineficiente din anii epurărilor, dintre care cel mai recent este cel mai atotcuprinzător. Va fi nevioie de timp pentru a se reconstrui. Prof. Gunec spune că problema este "nu doar o armată ruptă, ci o țară ruptă".

Şi Comitetul Ministerial din cadrul Consiliului Europei a dat publicităţii un comunicat în care condamnă recentele arestări în masă comise în Turcia de regimul Erdogan.

"Președintele Recep Erdoğan folosește lovitura de stat militară dejucată pentru a-i vâna pe judecători şi procurori sub acuzații false: el permite arestarea a 2.745 de procurori și judecători susținând că au susţinut şi au fost complici la lovitura de stat militară. Totuşi, lista acestor judecători și procurori a fost "miraculos" publicată la doar 12 ore după lovitura de stat militară. De fapt, singura lor "crimă" este angajamentul în favoarea unui sistem judiciar independent și a statului de drept", scrie comunicatul.

"Acei judecători și procurori au nevoie de sprijinul nostru foarte urgent. Sunt amenințări la adresa vieții şi a stării lor fizice. Așa este Statul de drept și Independența sistemului judiciar din Turcia”, se arată în comunicatul Comitetului Ministerial din cadrul Consiliului Europei.

Citeşte articolul original în The Independent.