Nicio persoană privată de libertate pentru care Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava asigură protocolul de tratament COVID-19 nu prezintă alterări ale stării de sănătate sau modificări de natură a necesita intervenţii medicale externe sistemului penitenciar, subliniază Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), într-o precizare de presă dată publicităţii marţi.

Componenta de diagnosticare şi tratament în cazurile asociate actualului context epidemiologic este unitară şi nediscriminatorie, fiind asigurată în conformitate cu prevederile legale, în mod gratuit, pentru toate persoanele private de libertate, precizează ANP.

Controversă în spațiul public

Precizările vin în contextul informaţiilor recent vehiculate în spaţiul public cu privire la procedura aplicată de sistemul administraţiei penitenciare în gestionarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul populaţiei carcerale.

Posibilitatea solicitării unor servicii medicale contra cost este prevăzută de art. 71, alin. (6) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv de art. 145, alin. (1) din Ordinul nr.429/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi este independentă de conduita stabilită la nivel de sistem pentru parcursul terapeutic specific cazurilor confirmate COVID-19, menţionează ANP.

Referitor la aspectul monitorizării medicale a persoanelor care au beneficiat de tratament specific, timp de 14 zile, în penitenciar-spital, ANP reiterează informaţiile comunicate public în data de 11 noiembrie a.c.:

„Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice pe plan naţional şi evaluarea modalităţii optime de gestionare a cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 în rândul persoanelor custodiate, pentru creşterea capacităţii Penitenciarului Spital Bucureşti-Jilava, în urma analizei efectuate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în temeiul Ordinului C.N.C.C.I. nr. 4649288/09.11.2020 şi a art. 15 din Legea nr. 254/2013, Penitenciarele Ploieşti şi Timişoara vor asigura custodierea persoanelor private de libertate care nu mai prezintă risc de contagiune după perioada de 14 zile de spitalizare în penitenciar-spital”.

Acuzele familiei lui Liviu Dragnea

Stabilirea unităţii de detenţie pentru perioada de monitorizare post-tratament presupune analizarea criteriului proximităţii faţă de penitenciarul care asigura executarea pedepsei privative de libertate, fiind vizat interesul superior al persoanelor condamnate, arată sursa citată.

În context, trebuie precizat că Irina Tănase, iubita fostului lider PSD, este îngrijorată pentru starea de sănătate a lui Liviu Dragnea, despre care spune că ar putea fi transportat la Timişoara sau la Ploiești. Din ultimele informații, Liviu Dragnea ar fi trecut de cele 14 zile după ce s-a infectat cu COVID-19 și, teoretic, ar putea să se întoarcă în penitenciarul din care a plecat.

Familia fostului lider PSD se teme că viața lui Dragnea ar putea fi în pericol în perioada următoare, după ce au primit mai multe mesaje controversate.

După cele 14 zile, procedura spune că ar trebui testat din nou, numai că există o problemă: dacă testul va ieși din nou pozitiv, pentru că sunt șanse, Liviu Dragnea va fi transferat fie la penitenciarul din Ploiești, fie la cel din Timișoara.