„Rectificare în vederea comunicarii publice corecte. Alocatiile au fost deja dublate din ianuarie 2020.

Nu au fost platite ceea ce este alt subiect. Cine spune ca va creste alocatiile cu 10 sau 20% se poate referi doar de la nivelul stabilit prin legea nr. 14/2020 in sus. Ceea ce nu e cazul acum”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.

Tărâmul neconstituționalității

Economistul a subliniat că este vorba despre o tăiere, ci în niciun caz o creștere. Conform acestuia, cine vrea să scadă nivelul prevazut de legea 14/2020, trebuie să „taie cu 80 sau 90% ceea ce s-a stabilit prin lege”.

„Daca cineva vrea sa scada nivelul prevazut de legea 14/2020 inseamna ca taie cu 80 sau 90% ceea ce s-a stabilit prin lege. Deci e tăiere, in nici un caz crestere. Ei bine, dragilor de abia aici intram pe taramul neconstitutionalitatii. Cine vrea sa incalce Constitutia? Cine, cine?”

Lecție despre sursele de finanțare pe înțelesul tuturor

Economistul Adrian Câciu a postat pe pagina sa de Facebook o „lecție aplicată, pe înțelesul tuturor, despre sursele de finanțare”. Acesta explică diferența dintre formalism și aplicabilitate în ceea ce privește aceste surse de finanțare.

„Împăratul este gol!

Lecție aplicată, pe înțelesul tuturor, despre sursele de finanțare.

Se invocă faptul că un act normativ pentru a fi Constituțional trebuie să aibă indicată sursa de finanțare. Corect, există articol de Constituție pentru acest aspect. Dar, această obligație a devenit pur formală și superfluă prin modul în care este gestionată politica bugetară reală. În mod normal când indici sursa de finanțare ar trebui să ai și banii în buget, nu?
Altfel e pur formalism de genul „o să…”

Ia să vedem noi două exemple contemporane recente sau pe cale de a fi implementate :

1. Măsura de șomaj tehnic. Impact 2,3 miliarde lei. Sursa de finanțare invocată: bugetul asigurărilor de șomaj.

Act normativ bază: OUG 30/2020 din 18 martie 2020.

Perfect până aici dar….surpriza: Banii nu erau in buget!!! Banii au fost prinși in buget după o lună prin rectificarea prevăzută în OUG 50 din 17 aprilie 2020. Acesta este si motivul pentru care s-a întârziat cu aplicarea măsurii. Deci, s-a aprobat o măsura care nu avea bani prevăzuți în buget la momentul adoptării? Da sau nu?

2. Măsura de susținere a salariilor pe timpul reducerii programului de lucru (kurzarbeit). OUG în dezbatere publică.

Impact 5,1 miliarde lei. Sursa de finanțare: bugetul asigurărilor de șomaj.

Perfect dar….banii nu sunt în buget. Pot veni la rectificare undeva în august, dar acum nu sunt în buget. Suntem anunțați că necesarul de finanțare pentru aceasta măsură se va asigura din IMPRUMUTUL făcut din instrumentul SURE. Dar … instrumentul SURE nu este operațional și nici nu va fi decât dacă toate statele membre UE participă cu garanții. Și nici atunci nu va fi pentru că, în vederea finanțării sale, Comisia Europeană trebuie să se împrumute iar acest lucru nu se poate face decât dacă se acceptă modificarea Tratatului de Funcționare al UE și creșterea plafonului de îndatorare al Comisiei Europene de la 1% la peste 3%. Pentru acest lucru va fi nevoie de ratificări în 27 de Parlamente Naționale.

Revin! Deci, din ce bani se acoperă OUG privind kurzarbeit, care urmează să fie adoptat curând? Bani în bugetul național nu sunt la capitolul respectiv de cheltuieli (astfel că va trebui rectificare) iar veniturile din împrumuturi sunt destul de improbabile la acest moment.

Practic toate măsurile care se adoptă prin acte normative de politică fiscal bugetară sunt acoperite în bani ulterior adoptării iar asta este și prevedere a legislației bugetare care spune că nu poți prinde sume în buget fără să ai temeiul legal al cheltuielii.

Poate vi se pare prea tehnic dar ceea ce trebuie să înțeleagă cei care vorbesc de surse de finanțare este diferența dintre formalism și aplicabilitate și mai ales să vadă că tocmai ei, care invocă aproape isteric acest motiv, fac exact același lucru”, a scris economistul pe Facebook.