Cheltuielile statului au fost mai mari decât veniturile și în primele șase luni ale anului trecut. Rezultatul negativ este îngrijorător în perspectiva unei ținte a deficitului bugetar pentru întreg anul de 3% din PIB. De regulă, în prima parte a anului deficitul se menține la niveluri foarte mici, iar creșterea se realizează în ultimele trei luni, când statul face mai multe plăți, majorând astfel cheltuielile. De altfel, ținta de cel mult 3% din PIB pentru deficitul bugetar a fost atinsă la limită anul trecut, chiar și în condițiile în care după primul semestru cheltuielile au fost doar puțin mai mari decât veniturile. 

Conform estimărilor pentru bugetul din acest an, veniturile și cheltuielile ar fi trebuie să crească în prima jumătate a anului cu aproximativ 14% fiecare față de cele din primul semestru din 2017. Din păcate, estimările nu s-au realizat, veniturile au crescut cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%. Raportat la PIB, cheltuielile s-au majorat cu 1,4%, iar încasările cu doar 0,5%. 

Datele Ministerului de Finanțe arata că veniturile bugetului general consolidat din primul trimestru s-au ridicat la 132,04 miliarde lei, adică 14,2% din PIB, iar cheltuielile au fost de 147 miliarde de lei, respectiv 15,8% din PIB, rezultând un deficit de 14,96 miliarde lei, anume 1,61% din PIB. Cifrele sunt mai mari la toate capitolele față de cele din anii precedenți; în primele șase luni ale anului trecut, veniturile s-au ridicat la 117,23 miliarde lei, adică 13,7% din PIB, iar veniturile la 123,52 miliarde lei, anume 14,4% din PIB. Deficitul a fost de 0,73% din PIB. „Revoluția” fiscală, măsurile populiste și proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou „record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanțelor publice, unde deficitul bugetului general la șase luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, față 6,3 miliarde în 2017 și 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor și cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvențiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% față de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluție nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creștere prognozată de 5,5%. 

„Reducerea ritmului de creștere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creștere și finanțare scumpă”, este de părere Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor.  Potrivit acesteia,  rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente și a accelerării cheltuielilor cu pensii și salarii. „Veniturile fiscale nu țin pasul cu programul asumat de încasări și nici cu creșterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii și salarii cresc rapid. Din datele bugetare la șase luni reiese că până la sfârșitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa cinci miliarde de lei și a celor pentru pensii cu circa trei miliarde de lei”, a adăugat Anca Dragu.

 

Deficit dublu față de 2017

Creșterea deficitului este rezultatul direct al majorării simultane a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar, care au urcat cu 24,4%, adică 8,1 miliarde de lei, și a sumelor pentru asistență socială (în principal pensii) cu 13,9%. Bugetul pentru pensii va crește și în a doua parte a anului deoarece de la 1 iulie punctul de pensie s-a majorat cu 10%, iar majorarea se va vedea în a doua parte a anului în execuția bugetară. 

„Deficitul bugetar înregistrat în primele șase luni din 2018 este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2018. Cheltuielile de personal sunt cu 34,2% mai mari în iunie 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% este nevoie de un supliment de 10 miliarde de lei. Cheltuielile sociale sunt principala problemă. Cele cu asistența socială au crescut cu 30% în iunie 2018 față de iunie 2017. Creșterea cheltuielilor de personal e de 24,4% , față de 16% cât a fost bugetat pentru acest an”, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. 

Pe capitole, cheltuielile de personal au reprezentat 4,4% din PIB în primul semestru, adică 41,43 miliarde de lei, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât cifrele din primele șase luni ale anului trecut, când au fost de 3.9% din PIB (33,24 miliarde lei). Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 2,1% din PIB, respectiv 19,28 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile cu însumat 7,36 miliarde lei, adică 0,8% din PIB, iar cele cu subvențiile 3,74 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB. Cheltuielile cu proiecte cu finanțare externă nerambursabilă au totalizat 7,65 miliarde de lei, 0,8% din PIB, aproape la fel de mult ca la capitolul „cheltuieli de capital”, cu 7,01 miliarde de lei, aproximativ 0,8% din PIB. Ponderea cea mai mare la cheltuieli revine asistenței sociale (unde sunt incluse și pensiile) și care au însumat 50,23 miliarde lei, adică 5,4% din PIB, reprezentând o creștere de 0,3 puncte procentuale față de primul semestru din 2017 când s-au ridicat la 44,11 miliarde lei, adică 5,1% din PIB. 

Venituri mai mari din contribuții sociale

 

Conform datelor Ministerului de Finanțe, creșterea de 12,6% a veniturilor bugetului general consolidat a fost realizată în principal prin încasările mai mari cu 36,2% de la contribuțiile de asigurări și cele cu 13% ale veniturilor nefiscale. Majorarea contribuțiilor este urmarea trecerii contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajatului și a majorării în consecință a salariului minim pe economie la 1.900 lei brut. Veniturile din TVA (taxa pe valoarea adăugată) au crescut cu 5,9% în primele șase luni, ajungând la 26,77 miliarde lei, iar veniturile din accize au totalizat 13,13 miliarde lei, cu 9,9% mai mari decât în primul semestru de anul trecut. Încasările din impozite și taxe pe proprietate s-au majorat, de asemenea, cu 5,9% față de primele șase luni din 2017. 

Au fost înregistrate însă scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit, cu 21,5%, evoluție determinată de reducerea impozitului pe venit de la 16% până la 10%. O diminuare de 26,8% s-a înregistrat și la încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor care reprezintă taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.
De la Uniunea Europeană au fost încasate 6,9 miliarde lei în contul plăților efectuate, cu 22,8% mai mari decât cele încasate în 2017 în primele șase luni.