Un medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă din Cluj a vorbit despre un fenomen teribil provocat de Covid-19, hipoxia silențioasă. Mai exact, se pare că oamenii se sufocă în timp ce vorbesc și nu își dau seama de acest lucru.

„Oamenii se sufocă și nu își dau seama. Vin, vorbesc cu noi, dar ei nu au aer și ajung pe ATI fără să știe că au saturația la 50%”, a spus specialistul.

Săptămânal, în Cluj s-a crescut capacitatea locurilor în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, dar tot nu sunt destule. Zilnic se caută paturi libere în alte localități din România. De asemenea, tot în Cluj s-a ajuns în situația în care la UPU ajung să fie intubate persoane aduse cu forme severe de infecție cu noul oronavirus.

Directorul medical de la spitalul din Cluj susține că spre deosebire de perioada stării de urgenț, acum numărul pacientilor a crescut semnificativ.

„Formele care sunt acum și situațiile cu care ne lovim acum nu au fost în perioada stării de urgență și în primăvară. Sunt mult mai mulți pacienți, iar formele de prezentare sunt mult mai severe. Unii pacienți vin, vorbesc cu noi, dar insuficiența respiratorie este atât de severă încât noi decidem că acel pacient va trebui intubat pentru a nu se agrava hipoxia.

Dacă crește numărul de cazuri cu formă medie și severă, vor fi tot mai mulți pacienți de terapie intensivă. Să știți că aceste paturi ne trebuie și pentru pacienți non-Covid, sau care nu mai sunt infecțioși, dar care au și ei afecțiuni asociate și trebuie tratați”, spune directorul medical de al Spitalului Județean Cluj, Adela Golea.

Solicitările cresc

Medicul Cristina Petrișor conduce secția de ATI de la Spitalul Județean destinată pacienților cu Covid-19 susține că solicitările cresc de la o zi la alta, iar situația se complică atunci când există și oo urgență.

„Solicitările sunt foarte multe, mai multe decât ne permite capacitatea de internare. Și în UPU se intubează, fiindcă ei au competență să facă asta. Dacă ai o urgență, nu poți să o pui în așteptare. Sunt pacienți cu Covid și în zona tampon din spital, sunt și la neurochirurgie. Sunt pacienți internați pozitivi cu urgențe asociate care trebuie stabilizați. Nu e atât de simplu nici să fie mutați fiindcă se pot altera foarte rapid și pe transport cei cu insuficiențe respiratorii.

Plus că nu sunt locuri. Sistemul e suprasolicitat. Acum mărim capacitatea pentru a lăsa libere alte zone, cum sunt neoruchirurgia, chirurgia generală și altele. De asemenea, operațiile cronice nu s-au blocat. Sunt foarte mulți neoplazici. Nu poți lăsa un pacient cu tumoră pulmonară cinci luni, până trece pandemia”, a spus el

Fenomenul provocat de COVID

Medicul Cristina Petrișor a mai vorbit și despre un fenomen tot mai întâlnit asociat infecției cu Sars-Cov-2, hipoxia silențioasă. Mulți pacienți infectați ajung să aibă saturație sub 50%, la limita stopului cardiac și nu își dau seama că nu au aer. El a explicat cum se întâmplă acest lucru.

„De obicei îți dai seama, fiindcă e vorba de un efort respirator foarte mare, de un travaliu, de o luptă. Dar sunt mulți pacienți cu Covid-19 care nu își dau seama ce li se întâmplă. Asta se numește, în termeni medicali, silent hopoxia (hipoxie silențioasă). Concentrația de oxigen din sânge scade vertiginos și ei nu știu.

Sunt pacienți cu 50% saturație și vorbesc cu noi, au fenomene de encefalită. Centrul respirator nu simte hipoxia. Se sufocă și nu își dau seama. Vorbesc, sunt agitați din cauza asta, fiindcă lipsa de oxigen afectează și creierul. Apoi pot intra în stop”, a spus medicul.

Acesta a mai precizat că exista pacienți care vin cu lipsă de oxigen, dar se agrevează după șapte sau opt zile și dezvoltă pneumonii bacteriene după cele virale. Sau oameni care vin pe picioarele lor la spital, iar apoi se agravează rapid și intră în comă sau mor.

„E foarte greu pentru familii. Adică cineva apropiat merge de acasă pe picioare, merge la spital, vorbește, iar în câteva zile se agravează subit și ajunge să fie intubat sau decedează. E greu de acceptat. Oamenii reacționează diferit. Noi vorbim zilnic cu familiile, e foarte greu. E groaznic să-i explici unui părinte de 60 de ani că-i moarte fiul sau că-i foarte grav.

Dar trebuie să le spunem. Trebuie să știe realitatea. Nu putem oferi speranțe false, mai ales dacă e în stare foarte gravă, mai ales că nu-i văd, că nu pot veni aparțintori pe secții din spital. Unii mă întreabă: o, dar numa Covid are? Doar atâta? Alții catastrofează de la început dacă cineva ajunge intubat. Oamenii reacționează diferit.”

Panica nu e bună

Doctorița Cristina Petrișor a vorbit și de panica generată în primăvară, la începutul pandemiei. Ea susține ca dacă în acea perioadă în Italia sau Spania lucrurile erau devastatoare, acum situația se apropie de normalitate.

Medicul susține că ”panica nu e bună” și trebuie evitată, deoarece, pe lângă pacienți, există și medici cu comorbidăți.

„Erau imaginile acelea din Italia, Spania, cu sicrie, cu cadavre, cu morți. Personalul medical era speriat și populația era panicată. Acum s-a ajuns cumva la o normalitate. Panica nu e bună. Sunt și medici cu comorbidități care lucrează în vremea asta. Cea mai mare problemă este, să știți, nu lipsa medicilor, ci a personalului mediu, auxiliar, infiermiere, asistente, brancardieri și tot ce presupune o secție. O singură persoană care intră pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă are nevoie de aproximativ 6 luni de acomodare, de învățare a tot ceea ce presupune secția Covid ATI. Se vine și prin detașare, dar detașarea se face pe 30 sau 60 de zile. Când încep să se acomodeze, o luăm de la capăt. Dar nu ne plângem.

Nu se plânge nimeni. Încercăm să facem față situației. Formăm echipe care lucrează pe ATI, pe secție de Covid și non-covid. Nu ne intersectăm. Se lucrează prin rotație, dar avem și noi cazuri aproape în fiecare săptămână în rândul personalului medical fiindcă e o transmitere comunitară puternică. Nu din spital se ia, ci din afară. Am avut și pacienți medici ajunși pe ATI, supraviețuitori sau care au pierdut lupta. Nu ne ocolește virusul nici pe noi și putem ajunge și noi pacienți. Nu e nici o diferență”, a adăugat aceasta.