AIPROM, împreună cu specialiştii din domeniu, cu fermierii şi cu distribuitorii de input-uri pentru agricultură, au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind golurile de protecţie şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii, conform unui comunicat.
Trebuie menționat că, în momentul de față, mai sunt disponibile aproximativ 30% – 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani.
Inovaţia reprezintă o parte importantă a soluţiei
„Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor politici, a reprezentanţilor MADR, ANF şi a asociaţiilor profesionale de fermieri. Scopul proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană. A interzice produsele de uz fitosanitar fără a pune absolut nimic în loc credem noi că nu este sănătos. Astăzi, mai avem aproximativ 30% – 40% din produsele de uz fitosanitar disponibile acum 15-20 de ani”, a declarat Vasile Iosif.
Fermierul român rămâne încet, dar sigur fără soluţii viabile de protecţia culturilor. România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive, care nu sunt prezente în alte state europene, conform comunicatului.
„Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Raţişoara Porumbului). În absenţa unei derogări pentru tratamentul la sămânţă, fermierul român nu are niciun produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător care pune în pericol cultura de porumb, o cultură extrem de importantă în România”, a explicat acesta.
Reprezentanţii AIPROM consideră că inovaţia reprezintă o parte importantă a soluţiei pentru o agricultură durabilă şi produse sănătoase într-o societate care respectă mediul şi gestionează cu inteligenţă resursele.
„Împreună cu fermierii, ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate şi accesibilă pentru o populaţie în continuă evoluţie. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiţi să îmbrăţişăm tehnologia şi să permitem inovaţiilor din agricultură să îşi exprime potenţialul. Ne dorim ca factorii de decizie să ţină cont de realităţile curente vizavi de inovare şi să nu solicite industriei de protecţia plantelor produse care ar putea fi disponibile în mod real în 20-30 ani de acum încolo. AIPROM crede că acesta este momentul potrivit pentru ca toţi factorii interesaţi să coopereze pentru a pune la dispoziţia autorităţilor responsabile argumente consistente care să servească intereselor agriculturii româneşti”, a mai spus Vasile Iosif.
Culturile de cereale păioase ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare. Pentru a ajunge la maturitate cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni: boli, buruieni şi dăunători.
„Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă în lupta integrată împotriva acestora, toate celelalte măsuri agrotehnice de control au rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv. Iniţiativa de reducere a consumului de pesticide în culturile agricole pune fermierii în situaţia de a nu mai putea face faţă presiunilor mari ale atacurilor principalilor patogeni (gândac ghebos, viermi sârmă) şi totodată creează condiţii propice de dezvoltare pentru agenţii patogeni secundari (afide, boli ale bazei tulpinii, boli ale spicului). Controlul parţial sau lipsa controlului acestor patogeni duce la bioacumulări îngrijorătoare în timp foarte scurt, producând atacuri fără precedent în culturile de cereale”, a arătat Adrian Cosor, membru AIPROM.
