De asemenea, Consiliul a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an. 

Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 

‘Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor’, informează comunicatul. 

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie şi 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017. 

‘Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, dar şi influenţele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul preţurilor serviciilor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie şi 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017’, menţionează sursa citată. 

Creşterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuşi robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. 

‘Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deşi cu o contribuţie diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creştere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net şi-a mărit în schimb contribuţia negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete). Pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a accelerat la 7%, în condiţiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar şi a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB’, precizează BNR. 

 

Banca Centrală mai spune că datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menţinerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producţiei industriale, precum şi a celei aferente activităţii de comerţ şi servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real. 

‘Condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9% la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6% în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6%) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă’, se mai arată în document. 

Cele mai recente evaluări, precizează BNR, reconfirmă perspectiva continuării creşterii şi a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului. 

‘Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile. Ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condiţiile de pe piaţa muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei şi a inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an. Totodată, a decis menţinerea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,25% pe an’, informează BNR 

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018.

AGERPRES