La începutul săptămânii trecute, BNR a plafonat la doar cinci miliarde lei lichiditatea oferită pentru o săptămână băncilor comerciale, în schimbul garanţiei cu titluri de stat, după o scădere prealabilă de la nivelul de șase miliarde de lei. Este prima dată când BNR recurge la o astfel de măsură de plafonare a sumelor de la licitaţiile Repo, în condiţiile în care împrumuturile zilnice ale băncilor ajunseseră și la 12 miliarde lei.

După prima plafonare, Ministerul Finanțelor (MF) a solicitat băncilor comerciale un împrumut de 700 de milioane de lei pe durată de un an. Dobânzile cerute de bănci statului au crescut de la 5,25% – 5,60% la 5,66% – 5,70%.  După ce BNR a decis să restrângă și mai mult lichiditățile din piață, reducând plafonul REPO de la șase la cinci miliarde de lei, MF a ajuns să primească oferte de finanțare pe opt luni, nu pe 12 luni, cu o dobândă medie de 5,91% și maximă de 6,15%.
Între timp, dobânzile pe piața interbancară au crescut zilnic de la 5,18% la 6,16%, în decurs de o săptămână, iar tendinţa se va păstra. Strategia BNR este de a susține leul prin orice mijloace. Strângând leii din piața interbancară, lichiditatea scade și, cu mai puțini lei pentru aceeași cantitate de valută, este clar că leul se apreciază.

Vine scumpirea ratelor la creditele în lei

Prin strategia de a ţine cursul leului în raport cu euro la un nivel rezonabil, BNR poate afecta economia prin scumpirea împrumuturilor în lei. Costurile acestora sunt legate de ratele ROBOR, care deja au crescut cu 0,4-0,5 puncte procentuale. Cătălina Molnar, senior economist RBS, precizează că aproape toate băncile au dobânda la creditul în lei legată de ROBOR, iar presiunea pe dobânzi se va simți automat în acest segment, urmând ca, în funcție de „cât timp va dura această constrângere impusă de BNR, să se vadă și mișcări pe dobânzile la depozite“.

Totuși, dacă e vorba de o limitare speculativă, în momentul în care va ajunge cursul de schimb la un anumit nivel, constrângerile pot fi ridicate, permițând dobânzilor să revină la normal. „Dacă această politică e practicată pe termen lung, va fi dificil, cu atât mai mult cu cât perspectiva economică este dificilă. Corecția leului este semnificativă și nu cred că BNR va merge foarte departe cu aceste măsuri“, spune și Vlad Muscalu, senior economist ING Bank.  
Reducerile succesive ale previziunilor de creștere economică din 2012 întăresc ideea că o majorare a dobân­zilor pune și mai mare presiune pe mediul economic, apărând chiar riscul recesiunii. Dobânzile mai mari la liniile de credit pentru firme pot determina reducerea acestora și, implicit, a unor capacități de producție sau de dezvoltare a firmelor. De asemenea, o dobândă ridicată la titlurile de stat scumpește împrumuturile Finanțelor, dar poate atrage din nou investitorii străini sau… speculatorii.

Foarte multe bănci au do­bânda creditelor pe baza in­dicelui ROBOR. Măsura BNR pune presiune pe dobânzi, iar acest fapt se vede deja în piața monetară.

Cătălina Molnar, senior economist, RBS

Te-ar putea interesa și: