BNR alege încă o dată stabilitatea și păstrează status quo – ul în ceea ce privește politica monetară și rezervele minime obligatorii ale băncilor.

Dealtfel, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat deja că nu există motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară, precizând că BNR este pregătită să asigure flexibilitatea ţintei de inflaţie.

BNR alege încă o dată stabilitatea: Păstrează nemodificată dobânda monetară

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

“Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 12 mai 2021, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.

Dobânda de politică monetară este păstrată la 1,25% pe an din luna ianuarie a acestui an, când Consiliul de Administraţie al BNR a decis vineri reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Isărescu: ”Nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii”

”Autorităţile române vor continua să menţină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare.

Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a spus luna trecută Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de către autorităţile române au fost luate ţinând cont de particularităţile economiei la începutul acestei crize sanitare.

Dezechilibrele economiei românești

Începând din 2016, creşterea a fost susţinută în principal de creşterea salariilor şi a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins.

Pe acest fundal, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.

“De aceea, autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb.

Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate”, a subliniat Mugur Isărescu.

Trebuie amintit că BNR a redus rata dobânzii de la 2,5% în martie anul trecut până la 1,25% în prezent.

Sursa foto: INQUAM Photos, Octav Ganea.