Motivul principal al acestei viziuni optimiste este productivitatea. Dacă în prezent majorările salariale sunt superioare creşterilor de productivitate, situaţia a fost exact inversă în perioada tranziţiei de după căderea comunismului, când creşterile salariale au fost inferioare creşterilor de productivitate.

Potrivit calculelor Bloomberg pe baza datelor Eurostat, la finele lui 2016, costurile cu mâna de lucru în cele zece noi state membre ale UE erau la un sfert comparativ cu cele din Germania. Pe de altă parte, productivitatea în Europa de Est este la două treimi faţă de cea din Germania.

"Există o "rezervă" de productivitate în Europa de Est care justifică majorările salariale", a declarat Bela Galgoczy economist la European Trade Union Institute din Bruxelles.

Aceasta ar explica de ce investitorii sunt mai puţin îngrijoraţi de majorările salariale în sine decât de motivul care stă la baza acestor majorări, respectiv deficitul de mână de lucru provocat de plecarea în Occident a muncitorilor în căutarea unor salarii mai mari.

În Ungaria, un raport publicat în luna aprilie a arătat că investitorii german sunt nemulţumiţi de numărul mic de muncitori calificaţi disponibili. În aceste condiţii unele companii au reacţionat. Astfel lanţul german de distribuţie Lidl a majorat cu o treime salariul angajaţilor din Ungaria, iar McDonald's oferă cazare gratuită pentru unii angajaţi.

Chiar dacă boom-ul salariilor ar putea pune sub semnul întrebării modelul de creştere economică al Europei de Est, bazat pe mâna de lucru ieftină, investitorii cred că există în continuare oportunităţi de profit. Banca americană JPMorgan Chase & Co. vrea să angajeze mai multe mii de persoane în Polonia pentru salarii foarte bine plătite, a declarat recent vicepremierul Mateusz Morawiecki