Comparativ, sistemul de învățământ din Finlanda este recunoscut pentru eficiența sa. Anual, finlandezii cheltuiesc 2.100 de euro pentru educarea unui copil, în timp ce România doar 248 de euro pe an. Lipsa investiţiilor în educaţie este dramatică: 40% dintre tinerii cu vârste sub 15 ani sunt analfabeţi funcţional.

Ce oferă finlandezii și care sunt minusurile sistemului românesc?, se întreabă într-un reportaj Digi24.

Învăţământ gratuit, profesori cu înaltă calificare, teme puţine, multe activităţi practice şi metode de predare neconvenţionale.

„Sunt popoare care valorizeaza educația. Din păcate, atitudinea unei majorități dintre români față de educație asta e: la ce servește școala, la ce servește universitatea? Este pur și simplu un oficiu care eliberează un certificat, eventual o ștampilă, care e utilă la angajare, atât. E vorba de o prăbușire totală a învățământului în România, care vine în foarte mare măsură și în mod fundamental din atitudinea majorității românilor față de educație”, spune Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii.

În România, an de an, elevii sunt supuși la noi experimente.

„Noi am crezut întotdeauna că cea mai bună investiție în prosperitatea viitorului unei națiuni este educarea copiilor săi. În mod obișnuit ne concentrăm pe pregătirea profesorilor, pentru că pregătirea profesorilor aduce după sine un sistem de gândire pentru metodele de predare despre care noi credem că au adus aceste rezultate bune în sistemul nostru de școlarizare. Sunt profesioniști și sunt capabili să susțină fiecare copil în funcție de talentele sau nevoile sale individuale. Acesta este un fel de sistem de gândire pentru sistemul educațional”, spune Paivi Pohjanheimo, ambasadoarea Finlandei în România.

Un raport realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că 300.000 de tineri nu merg la şcoală, iar aproximativ jumătate dintre elevi nu înţeleg pe deplin lecţiile şcolare. Prin urmare, le este dificil să însuşească materia sau să aplice cunoştinţele dobândite. Majoritatea abia ştiu să citească, să scrie şi să socotească. În plus, 17,5% dintre tinerii între 18-24 de ani au abandonat studiile şi doar 21,8% dintre persoanele cu vârste între 30-34 de ani au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%.

Mai multe detalii, pe Digi24.ro.

Te-ar putea interesa și: