Acest intelectual bavarez, ajuns la 19 aprilie 2005 în fruntea Vaticanului cu o reputaţie de conservator intransigent, pe care a ştiut să o atenueze de-a lungul anilor, a fost nevoit să gestioneze criza cea mai puternică a Bisericii Catolice contemporane, aceea a dezvăluirilor în serie privind abuzuri sexuale comise asupra copiilor de membri ai clerului, agravată de tăcerea vinovată a ierarhiei Bisericii.

Afirmând că "cea mai mare persecuţie" a Bisericii vine de la ea însăşi prin propriile păcate, Benedict al XVI-lea a cerut ‘iertare’ victimelor în iunie 2010 şi toleranţă zero faţă de aceste fapte.

În 2012, papa a fost confruntat în interiorul Vaticanului cu un scandal de scurgere de documente confidenţiale, ce a adus la arestarea propriului său majordom, Paolo Gabriele.

Joseph Ratzinger, care împlinise 78 de ani când i-a succedat lui Ioan Paul al II-lea în 2005, şi-a marcat pontificatul prin apărarea valorilor creştine ale Europei, înfiinţând un dicasteriu pentru ‘noua evanghelizare’ a societăţilor decreştinate.

A analizat tulburările unei societăţi care şi-a pierdut reperele şi a considerat că un creştinism revenit la esenţă poate încă să atragă tinerele generaţii. În sute de discursuri, a încercat că explice frumuseţea mesajului creştin, care nu trebuie să se adapteze ideilor aflate vremelnic la modă, ceea ce i-a atras din partea detractorilor reproşul că trăieşte "într-o bulă".

Temperament solidar, timid chiar şi în gesturi, Benedict al XVI-lea a călătorit mai puţin decât predecesorul său şi s-a impus mediatic mai puţin decât acesta.

A apărat familia tradiţională şi a rămas pe linia constantă a Bisericii de ostilitate faţă de avort şi eutanasie. În noiembrie 2010 însă, a făcut senzaţie admiţând, în cartea de interviuri ‘Lumina lumii’, folosirea prezervativului ‘în anumite cazuri’, pentru evitarea riscului de contaminare cu maladii transmisibile pe cale sexuală.

Nu a făcut nicio concesie în problema celibatului preoţilor sau a hirotonisirii femeilor, şi nu a reformat Curia romană, dezamăgind multe aşteptări.
Sub pontificatul său însă, finanţele Vaticanului au fost însănătoşite, iar criteriile de numire a episcopilor au devenit mai exigente.
Sursa: Agerpres