BCE trebuie să fie mai precaută susține Christine Lagarde, preşedintele instituției, care este de părere că Banca Centrală Europeană trebuie să menţină măsurile masive de stimulare, deoarece neaşteptata creştere a inflaţiei maschează dinamicile relativ slabe, informează Reuters.

Totodată, aceasta este de părere că va exista o presiune a prețurilor, iar angajamentul BCE este crucial în acest context.

“Presiunea preţurilor va rămâne probabil modestă din cauza cererii slabe, a presiunii salariilor scăzute şi a aprecierii euro. Angajamentul nostru de a prezerva condiţiile favorabile de finanţare este crucial în actualul mediu”, a declarat Lagarde, în Parlamentul European.

În ceea ce privește evoluția economiei, Banca Centrală Europeană se aşteaptă pentru acest an la o inflaţie de 1%, în timp ce în 2022 inflaţia ar urma să ajungă la 1,1%. Conform primelor estimări ale BCE pentru 2023, inflaţia în zona euro ar urma să urce uşor la 1,4%, dar şi aşa va rămâne sub ţinta de aproape 2% avută în vedere de BCE

De cealaltă parte însă, potrivit datelor Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut la 0,9% în ianuarie, pentru prima dată în ultimele şase luni. Este cea mai ridicată rată a inflaţiei de aproape un an, în timp ce analiştii se aşteptau ca în ianuarie aceasta să urce cu 0,5%.

În ultimele patru luni ale anului trecut, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la minus 0,3%.

BCE urmărește mai mulți factori

De menționat este faptul că BCE urmărește cu atenție inflaţia de bază la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

“Politica fiscală – atât la nivel naţional cât şi european – rămâne crucială pentru stimularea redresării economiei”, a afirmat Christine Lagarde. Oficialul a argumentat că pachetul de reconstrucţie Next Generation EU (NGEU) ar fi putut deja stimula creşterea anul acesta, dacă ar fi fost implementat conform planului iniţial.

Consiliul European din decembrie 2020 a ajuns la un acord în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 şi pachetul de reconstrucţie Next Generation EU (NGEU). Liderii europeni au agreat un pachet final, compus din CFM clasic, cu un cuantum de 1.074 miliarde de euro şi din Planul European de Relansare Economică/NGEU, în valoare de 750 miliarde de euro, cu o proporţie de granturi în cuantum de 390 miliarde de euro şi împrumuturi de 360 miliarde de euro.

Totodată, pentru a face posibilă operaţionalizarea instrumentului de relansare economică (NGEU), Comisia a modificat Decizia privind resursele proprii. Astfel, Comisia Europeană este împuternicită să împrumute fonduri de pe pieţele de capital, în numele statelor membre.